UPDATE ora 22.25. Directoarea executivă a Asociaţiei ACCEPT, Teodora Ion-Rotaru, a transmis că a încălcat cu bună ştiinţă limita de doar 500 de participanţi și a anunțat că va contesta în instanță amenda de 7.000 primită de la Jandarmerie, pentru nerespectarea numărului maxim de persoane admise legal, potrivit Agerpres.
„Libertatea de întrunire nu este inferioară libertăţii de conştiinţă a cultelor religioase şi nici dreptului cetăţenilor de a se bucura de activităţi culturale. Am ieşit în stradă pentru a ne apăra libertatea de întrunire, libertatea de exprimare şi ne-am asumat consecinţele. Vom contesta în instanţă această amendă şi avem încredere că ne vom găsi dreptatea în faţa judecătorilor constituţionali”, a scris aceasta pe Facebook.
UPDATE ora 20.40. Jandarmeria a anunțat că Asociația ACCEPT a fost amendată cu 7.000 de lei.
„Ca urmare a încălcării cadrului legal în vigoare, prin nerespectarea numărului maxim de 500 de participanți, organizatorului marșului Bucharest Pride i-a fost aplicată o sancțiune contravențională, în valoare de 7.000 de lei”, se arată în comunicatul instituției.
UPDATE ora 20.20. Georgian Enache, purtător de cuvânt Jandarmeria Capitalei, a declarat pentru Libertatea că Acosiația ACCEPT, care a organizat Bucharest Pride, va fi amendată pentru nerespectarea numărului maxim de persoane admise legal la această manifestație.
„Vă pot confirma că am sesizat și noi, în teren, că numărul de persoane autorizat a fost depășit. Organizatorul care și-a asumat organizarea evenimentului va fi amendat. Colegii care au fost în teren vor face raportul și, în urma acestuia, vom aplica și sancțiunea”, a spus Georgian Enache.
Cuantumul amenzii nu a fost încă stabilit.
Câteva sute de persoane s-au adunat pe Calea Victoriei începând cu ora 16.00, pentru Bucharest Pride. Au desfășurat pe stradă un steag-curcubeu, iar la 18.00 au plecat în marș spre Piața Universității.
În atmosfera generală de sărbătoare, Anne Marie flutură un steag în culorile curcubeului. Este din Olanda, una dintre cele mai deschise țări europene cu privire la drepturile LGBT și speră că și România va călca pe urmele țării sale. „Drepturile omului sunt foarte importante. Sper că și România le va oferi tuturor cetățenilor”, spune ea.
Natalia este braziliancă și crede că pas cu pas, și comunitatea LGBT de la noi își va revendica drepturile. „Când mi-am machiat astăzi prietenul în culorile curcubeului, îmi spunea că nu se simte confortabil să iasă pe stradă în București așa. Și asta spune multe despre ce drepturi au aici”, spune tânăra.
„Vă rog să purtați măști și să păstrați distanțarea”, se aude din difuzoare.
Tineri în tricouri galbene, cu mesajul „Come out, speak out”, merg printre participanți și le cer să-și pună măști.
„Eu sunt un bărbat trans și am simțit pe pielea mea valuri de ură în ultima perioadă din cauza politicilor din Ungaria”, spune un tânăr din mulțime.
Într-o rochie colorată de prințesă, Antonella Lerca, primul transgender care a candidat la alegerile locale trecute, a venit să-și spună răspicat mesajul. „Legalizarea prostituției!”, o ajută câțiva prieteni din mulțime. „Da, și asta. Dar îmi doresc și ca persoanele trans să fie recunoscute, să aibă trecute în documentele de identitate genul pe care și-l doresc”, spune Antonella.
Din difuzoare sună tare „I’m every woman” și „Girls wanna have fun”.
Parada comunității LGBT a luat amploare pe parcurs, ajungând să numere mii de persoane în punctul final al marșului, Piața Universității, unde s-a ajuns la ora 19.00.
Pe muzica lui Lady Gaga, tinerii îmbrăcați colorat au dansat și cântat în centrul Bucureștiului, sub privire câtorva curioși care au ieșit la geamuri.
„Baby, I was born this way” au fredonat cu toții cu putere. Un tânăr pe picioroange, îmbrăcat în culorile curcubeului nu mai contenește cu selfie-urile.
Are succes și un tânăr pe tocuri de 11 și cu aripi roșii de înger.
„Ce colorați sunteți”, le-a strigat la microfon jurnalistul și scriitorul Eugen Istodor, venit la Pride ca să-i fie alături fiului său Luca.
„Pentru fiecare persoană care a participat la Pride azi sunt alte 20 care nu au putut fi aici fiindcă nu e sigur pentru ei. Suntem aici și pentru ei”, a spus și Teodora Rotaru de la Organizația Accept.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro