Cuprins:
Peste o treime din populație ar vrea să se mute din țară
Peste o treime din populația din Tuvalu a aplicat pentru a se muta în Australia, conform unui program de vize unic conceput pentru a ajuta oamenii să scape de creșterea nivelului mării. Potrivit CNN, mai mult de 4.000 de persoane au aplicat în cadrul acestei scheme.
Tuvalu, o națiune insulară din Pacificul de Sud cu aproximativ 10.000 de locuitori, este una dintre cele mai vulnerabile zone din lume la creșterea nivelului mării cauzată de schimbările climatice. Nicio parte a teritoriului său nu se află la mai mult de șase metri deasupra nivelului mării.
Cum pleacă locuitorii din Tuvalu în Australia
Începând cu 16 iunie, Australia a deschis o fereastră de aplicare de aproximativ o lună pentru ceea ce spune că este un program de vize unic, necesar din cauza schimbărilor climatice. În cadrul noii scheme, Australia va accepta 280 de câștigători de vize dintr-o loterie aleatorie între iulie și ianuarie 2026.
Câștigătorii vor primi rezidență permanentă la sosirea în Australia, cu dreptul de a munci și acces la asistență medicală și educație publică.
„Deschiderea Căii de Mobilitate Falepili îndeplinește viziunea noastră comună pentru mobilitate cu demnitate, oferind tuvaluanilor oportunitatea de a trăi, studia și munci în Australia pe măsură ce impactul climatic se înrăutățește”, a declarat ministrul australian de externe Penny Wong într-un comunicat.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7ba445caf75f5587ba96a91c2f3cf401.jpg)
Impactul schimbărilor climatice asupra Tuvalu
Conform prim-ministrului insulei, Feleti Teo, până în 2050, mai mult de jumătate din Tuvalu va fi inundată în mod regulat de valuri de maree. Până în 2100, 90% din națiunea sa va fi în mod regulat sub apă.
„Puteți să vă puneți în situația mea, ca prim-ministru al Tuvalu, contemplând dezvoltarea, contemplând serviciile pentru nevoile de bază ale poporului nostru și, în același timp, fiind prezentat cu o prognoză foarte confruntantă și tulburătoare”, a declarat Teo la Conferința Națiunilor Unite privind Oceanele din această lună de la Nisa, Franța.
„Relocarea internă în Tuvalu nu este o opțiune, suntem complet plați”, a spus prim-ministrul pe 12 iunie.
„Nu există opțiunea de a ne muta în interior sau de a ne muta pe un teren mai înalt, pentru că nu există teren mai înalt”.
Pactul Australia-Tuvalu
Schema de vize face parte dintr-un pact mai larg semnat între Australia și Tuvalu în 2023, care obligă Australia să apere Tuvalu atât militar, cât și împotriva creșterii nivelului mării.
Tuvalu, care revendică 900.000 de kilometri pătrați din Pacificul de Sud, este considerat de Canberra un jucător crucial în lupta sa continuă cu China pentru influență regională.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0d08b1f95ed56ca6d05da821473c55c8.jpg)
Recunoașterea este ceva ce Australia a spus că va garanta pentru Tuvalu, chiar dacă nimeni nu va putea locui acolo în viitor. „Statutul și suveranitatea Tuvalu vor continua, iar drepturile și îndatoririle inerente acestora vor fi menținute, în ciuda impactului creșterii nivelului mării legate de schimbările climatice”, se arată în tratatul lor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_355721eca2e817a0b28579cab9a9fca8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5f9d34935901dd0aa4ee843ef0cafd46.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_627a36e92c8259c72cb64c796f1142b4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_930dd4fb8a64b48a151490b3ec63be06.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ac307b3fabdcd88c0c9e71b054963dae.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b0b78bce03d5a2c735fe4f7ed42e1726.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_74611523fe47b2888f362b42f44bef13.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_dbc01ebe146f65ad80c3b92104612ecb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_0b04a782be1a6ae4e58eaf6097d8fcb6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_569ca911425264ed72a0d73cd5a0564b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_8e7fe8d2c12c68dd853764ffa0e25cb1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_75298abd58427cd0486b0c0156d7ce90.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_dddd433ec1f86c990ec8a1c034321074.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e3dab8fa49dc8821542ae2e52fe96f16.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1f987e267d19a58e2549ad83ff477d47.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_08955bf6ecde3e77580df8fd7666b232.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_8d7efb20748a73444d3dd44b77bec75f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_4d4ce989f27a6e81dc92d42f90ec3a8b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_acd6d3547c57a66c195f7b1686a8a970.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_89cdc8b44a079700b7ffcb419b4d108e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_58a1577b486c92257c7ef3dc819f8bb1.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.