De ce au ajuns taxele pentru mașini hibride să fie chiar și de 10 ori mai mari în 2026: explicațiile Guvernului

Cum a fost construit sistemul de impozitare al autovehiculelor în România

Conform unui document guvernamental publicat duminică, „sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil şi uşor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracţiuni de 200 cmc. Acest mecanism, utilizat în mod tradiţional, a fost menţinut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate şi aplicare uniformă la nivelul autorităţilor locale”.

Executivul precizează că, în cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată baza sistemului, ci doar valorile aplicabile fiecărei fracţiuni de 200 cmc.

Aceste valori sunt acum diferenţiate în funcţie de norma de poluare Euro a vehiculului. Prin urmare, vehiculele mai vechi, care respectă standarde de poluare mai reduse, vor suporta impozite mai mari, în timp ce cele conform normelor Euro recente vor beneficia de taxe mai mici sau de creşteri mai reduse.

De ce au ajuns taxele pentru mașinile hibride să fie și de 10 ori mai mari față de autoturismele clasice

În cazul vehiculelor hibride, modificările au fost introduse în urma observaţiilor Comisiei Europene (CE), care a subliniat că o diferențiere bazată doar pe categoria „hibrid” nu este suficientă.

Astfel, ajustarea criteriilor de impozitare în funcţie de pragul de emisii de CO₂ a fost necesară pentru ca România să îndeplinească jalonul M59 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Jalonul M59, în accepţiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu şi orientarea fiscalităţii către emisii reale. În această logică, categoria generică vehicul hibrid nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂”, se arată în documentul oficial. Noua măsură a generat însă nemulţumiri în rândul proprietarilor de vehicule hibrid, care şi-au exprimat pe reţelele de socializare dezamăgirea faţă de creşterea taxelor.

Mulţi dintre aceştia au reclamat că impozitele pe care trebuie să le achite acum sunt mai mari decât cele din trecut sau decât cele anticipate la momentul achiziţiei maşinilor.

Cum explică Guvernul majorarea impozitelor locale din 2026

Impozitele pentru mașini nu sunt singurele care au crescut în 2026. Impozitele locale din România au fost majorate începând cu 1 ianuarie 2026. Guvernul a justificat această creștere prin necesitatea corelării acestora cu valoarea reală a proprietăților și rata inflației.

Potrivit unui comunicat oficial, Executivul a subliniat că măsura reprezintă o reformă întârziată, discutată încă din 2021-2022, dar amânată de mai multe administrații anterioare.

Motivele din spatele majorării impozitelor din 2026

Potrivit comunicatului, trei motive au stat la baza majorării impozitelor locale în 2026:

• Ponderea scăzută a veniturilor din impozitarea proprietăților: România avea una dintre cele mai mici ponderi din Uniunea Europeană, cu doar 0,55% din PIB, comparativ cu media UE de 1,85%.
• Discrepanțe între localități: Valoarea impozitelor varia semnificativ, fără a ține cont de prețul de piață al clădirilor.
• Grad redus de colectare: Mai mult de o treime din impozite nu erau colectate, iar acestea nu erau actualizate cu rata inflației.

Noile măsuri privind taxele locale au fost incluse în PNRR

Reforma impozitării proprietăților a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar și în Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu.

Angajamentul a fost asumat de Guvernul României în decembrie 2024 și aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025. Cu toate acestea, implementarea măsurilor a fost întârziată din cauza deciziilor succesive ale mai multor guverne.

Executivul avertizează că „lipsa asumării răspunderii” asupra modificării taxelor locale a periclitat accesarea fondurilor europene și a dus la amânarea încasării unor sume importante din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro. De asemenea, această situație a accentuat lipsa de performanță a administrației locale și a contribuit la acumularea dezechilibrelor bugetare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE