Explozie a cazurilor de varicelă în Timiș, după renunțarea la măsurile împotriva COVID. Doi copii, spitalizați
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cazurile de varicelă s-au înmulțit semnificativ în ultimele săptămâni în județul Timiș, cel puțin trei-patru pacienţi ajungând zilnic la Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş din Timişoara pentru a fi consultați, relatează Agerpres. De mai bine de doi ani niciun caz nu a mai fost înregistrat în județ, în mare parte datorită măsurilor anti-COVID, dar odată cu renunțare la acestea și vărsatul de vânt a reînceput să apară.
Medicul infecţionist al Spitalului Victor Babeş din Timișoara, Adelina Marinescu, spune că majoritatea pacienţilor care au ajuns pentru investigaţii în Ambulatoriul unităţii au dezvoltat o formă uşoară, care nu a necesitat internare.
Doar doi copii au avut nevoie de internare, din cauza unor complicații: unul care a dezvoltat o encefalită, dar starea lui este stabilă, iar celălalt a fost spitalizat pentru monitorizare şi investigaţii suplimentare, având un sindrom febril prelungit.
Varicela sau vărsatul de vânt este o boală infecto-contagioasă care duce la apariţia unor vezicule pe corp. Virusul care cauzează varicela se transmite pe cale respiratorie, prin aer sau prin contact direct cu persoana infectată. Boala este întâlnită cel mai frecvent iarna şi primăvara, dar în ultimii ani se poate constata o extindere a perioadei în care apar asemenea cazuri.
Perioada de incubaţie variază între 10 şi 21 de zile, în majoritatea cazurilor este însă de două săptămâni. Contagiunea maximă este cu două-trei zile înainte de apariţia erupţiei pe corp, dar continuă şi în timpul formării veziculelor, până în momentul în care se desprinde ultima crustă.
Cel mai adesea, copiii sunt cei care se infectează cu virusul și îl transmit mai departe. Şi adulţii pot dezvolta forme severe de boală, care se manifestă printr-o suprainfecţie la nivelul pielii şi care poate duce, dacă nu este tratată cu antibiotice, la septicemie. Din fericire, dacă boala apare la adulţi vaccinaţi în copilărie, ea va avea o formă uşoară.
„Primele simptome sunt cele de subfebrilitate (37-37,5 grade Celsius) sau chiar febră (38-39 de grade Celsius), oboseală, dureri de cap, indispoziţie şi stări de rău, apetit diminuat. După cel mult două zile de la apariţia primelor semne de boală, apar petele roşii pe corp care se transformă în vezicule pline cu lichid. În evoluţie normală, dacă nu este ruptă, vezicula scade în volum treptat în 12-24 de ore (…). În a treia sau a patra zi, vezicula se usucă şi se transformă în crustă. Unele elemente eruptive trec direct în stadiul de crustă. Este important ca bolnavul să fie izolat, pentru a nu transmite mai departe virusul”, a explicat doctorul Adelina Marinescu.
Medicul infecţionist adaugă că în majoritatea cazurilor, nu este necesară evaluarea în spital, pacienţii rămânând în evidenţa şi monitorizarea medicului de familie, dar sunt şi cazuri în care pacienţii au dezvoltat o complicaţie şi a fost necesară monitorizarea atentă a acestora. Encefalita se manifestă prin vărsături cauzate de hipertensiune craniană, instabilitate în mers şi dureri de cap.
Medicii atrag atenția că vaccinarea reprezintă cea mai bună metodă de protejare.
„Imunizarea împotriva varicelei nu este însă în schema completă de vaccinare a copiilor, dar serul poate fi administrat oricând, după ce micuţii împlinesc vârsta de nouă luni. Este recomandat ca vaccinul să fie administrat până la vârsta de 12 ani, dar şi adulţii pot fi imunizaţi. Vaccinarea asigură o protecţie pe parcursul vieţii, dacă este făcută corect, ceea ce presupune administrarea a două doze la un interval mai mare de şase săptămâni”, precizează doctorul Adelina Marinescu.
Odată cu renunțarea la măsurile de protecție împotriva COVID-19, cum ar fi purtarea măştii şi izolarea, în următoarea perioadă numărul pacienţilor cu varicelă ar putea creşte semnificativ, avertizează medicii.
