Trei directori în fiecare școală, mai multă practică pentru profesori, testarea tuturor elevilor la fiecare trei ani. Propuneri pentru noua lege a educației
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 300 de specialiști din societatea civilă și mediul de afaceri au lansat un manifest cu propuneri pentru noua lege a educației care ar trebuie să fie gata până în septembrie 2023, scrie Școala 9. Vor, printre altele, ca școlile să aibă mai mare libertate în ce se predă elevilor, cariera didactică să fie deschisă și altor categorii profesionale și să înceapă cu practică și mentorat. Școala 9 vă prezintă propunerile acestora.
Cuprins:
- 1. Cariera didactică și parcursul profesional. Acces pentru profesioniștii din privat
- 2. Management și guvernanță. O nouă poziție: director de dezvoltare
- 3. Investiția în educație. Un buget repartizat mai bine
- 4. Infrastructură. Identificarea nevoii de schimbare
- 5. Curriculum și STEM. Școlile hotărăsc ce e necesar să învețe copiii
- 6. Evaluare centrată pe competențe. Cu ochii la progres
- 7. Alfabetizare funcțională. Viitorii profesori să studieze despre asta
- 8. Educație incluzivă. O legislație mai limpede
- 9. Digitalizare. Un centru național de suport tehnic
- 10. Învățământul profesional și dual. 50% practică
Coaliția „O voce pentru educație” a fost înființată acum trei luni de specialiști din 180 de organizații din toată țara pentru a oferi o viziune pentru noua lege a educației. Școala 9 a prezentat aceste propuneri, grupate în 10 categorii:
1. Cariera didactică și parcursul profesional. Acces pentru profesioniștii din privat
- Admiterea în cariera didactică se va face fie pe ruta academică, dinspre teorie spre practică (liceu pedagogic/licență și masterat didactic), fie pe o rută alternativă, dinspre practică spre teorie (studii universitare și programe de formare integrate, cu mentorat, supervizare și conversie profesională rapidă). În ambele variante, certificarea competențelor se va face într-un centru de evaluare profesională specializat pentru cariera didactică și alte cariere asociate sistemului național de învățământ, care ar trebui să fie înființat.
Practic, își doresc să poată intra în sistem, mai rapid, și profesioniști din mediul privat care vor o reorientare în carieră. „Ceea ce am și pilotat și a funcționat este un modul de formare compactă la început, în care să ai și componenta academică, și practică pedagogică supervizată, cu mentorat și coaching. După acest modul, omul merge la catedră și lucrează, dar are permanent un pachet de sprijin care presupune un mentor care este dedicat, o comunitate de învățare și practică, acces la modele de bună practică și programe de formare integrată”, a explicat Mirela Ștețco, director de training și suport la Teach for Romania, organizație care sprijină profesorii care predau în comunități vulnerabile.
2. Management și guvernanță. O nouă poziție: director de dezvoltare
- Directorii de școli vor fi aleși prin concurs, pe bază de competențe de leadership și management școlar, în baza unor profiluri și criterii clar definite (care vor fi diferite pentru rolul de director general/director de dezvoltare și director educațional adjunct).
- Concursurile vor include obligatoriu evaluări standardizate și interviu la nivelul școlii. Ca noutate, susținem înființarea unei noi poziții, directorul de dezvoltare, care va avea rol administrativ și de atragere de resurse. Acesta nu este obligatoriu să fie cadru didactic, ci poate veni și din alte zone, cum este mediul de business, pe baza unei experiențe dovedite în management, project management, atragere de resurse sau scriere de proiecte.
3. Investiția în educație. Un buget repartizat mai bine
- Investiția în educație trebuie să ajungă în România - în maximum 3 ani, la media europeană (raportată la alocarea din PIB) și să se păstreze pe termen lung în corelare cu acest indicator european;
- Începând cu anul 2023, investiția în educație va beneficia de un buget echivalent cu cel puțin 15% din Bugetul General Consolidat, alocare repartizată astfel: maximum 80% pentru cheltuielile de resurse umane și minimum 20% pentru cheltuieli din categoria „bunuri și servicii”, formare profesională, evaluare, burse, cantină, internat și transport. (În acest moment, proporția este 95%-5%)
„O creștere la 15% din bugetul național consolidat înseamnă undeva la dublu și jumătate, 240%, față de cât avem astăzi”, a specificat Andreea Nistor de la Asociația pentru Valori în Educație (AVE).
4. Infrastructură. Identificarea nevoii de schimbare
Centralizarea datelor privind imobilele aflate în rețeaua școlară din sistemul public din România, pentru a fi identificate construcțiile, terenurile de sport amenajate și celelalte spații exterioare, până la finalul anului 2023, pentru investiții mai eficiente în infrastructură școlară.
Dimensionarea investițiilor în infrastructura școlară/educațională/de învățare (construire, reabilitare, modernizare, dotare și extindere) pentru servicii formale și complementare bazată pe: cartografierea rețelei, evoluția demografică și economică, capacitatea bugetară a administrației publice locale, norme și standarde de construire revizuite, program național de investiții.
5. Curriculum și STEM. Școlile hotărăsc ce e necesar să învețe copiii
Școlile să primească prin lege un cadru controlat de autonomie curriculară, adică să poată decide ce se învață în școală.
- mărirea procentelor existente pentru Curriculum la decizia Școlii (CDȘ) la 30% la nivel liceal, 25% la nivel gimnazial, și 20% la nivel primar;
- autonomie curriculară: libertatea de a-și alege și personaliza curriculumul în funcție de progresul elevilor și de specificul local al școlii, precum și în acord cu nevoile concrete ale diverselor comunități școlare;
- școli bilingve de la clasa pregătitoare;
- școli cu programe mixte ce îmbină programa românească cu programe sau alternative educaționale internaționale acreditate;
- conținuturi permisive la materiile din afara curriculumului de bază formulate în așa fel încât să permită profesorilor libertatea de a-și personaliza tematica de predat și de a se axa pe competențe.
6. Evaluare centrată pe competențe. Cu ochii la progres
Elaborarea unor standarde de evaluare și itemi standardizați. În acest mod, se poate realiza și intervenția asupra unităților de învățământ, în sensul sprijinirii acelor unități de învățământ care nu asigură progresul școlar, cât și asupra performanței cadrelor didactice.
7. Alfabetizare funcțională. Viitorii profesori să studieze despre asta
Până în momentul în care România va atinge, conform evaluărilor internaționale PISA/TIMMS/PIRLS sau altor măsurători relevante, media europeană în privința alfabetizării funcționale, alfabetizarea funcțională a elevilor să devină cel mai important obiectiv de țară anual, sprijinit cu resurse în mod preferențial.
În cadrul formării inițiale a cadrelor didactice, în cadrul facultăților care pregătesc viitorii profesori, problema alfabetizării funcționale să fie în mod dedicat tratată, printr-un curs obligatoriu sau modul cu această tematică;
„Susținem o evaluare națională o dată la trei ani, exhaustivă, pe toată populația școlară pentru ca asta să ne ilustreze foarte clar progresul pe care îl avem în mod progresiv și un program național în cel mai scurt timp care să acopere profesorii care deja sunt la catedră și au nevoie de un sprijin, la rândul lor, ca să poată să abordeze fiecare copil”, a specificat Andreea Nistor de la AVE.
8. Educație incluzivă. O legislație mai limpede
Introducerea în lege a unor instrumente clare pentru includerea copiilor cu dizabilități în învățământul de masă, conform convențiilor internaționale la care România este parte, precum și pentru asigurarea accesului efectiv la un sistem incluziv de educație pentru toți copiii, indiferent de etnie, limbă, sex, venit/situație materială ori mediu de rezidență.
9. Digitalizare. Un centru național de suport tehnic
Înființarea unor noi structuri:
- Divizia de management a digitalizării în sistemul de educație care să asigure componenta de viziune, strategie și implementare integrată, în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României;
- Centrul național de suport tehnic specializat (HelpDesk) în instalarea, configurarea și mentenanța tuturor sistemelor IT din sistemul de educație.
10. Învățământul profesional și dual. 50% practică
- Pentru ruta profesională și tehnică, profesorii de specialitate și tutorii de practică vor fi angajați direct de unitatea de învățământ, începând cu anul școlar 2023-2024. Aceștia vor deține în mod obligatoriu experiență practică de minimum 3 ani, obținută în ultimii 10 ani, în domeniul în care predau sau asistă elevii, pe acele calificări sau specializări specifice pe care urmează să lucreze cu elevii;
- Începând cu anul școlar 2023-2024, admiterea pentru ruta profesională și tehnică se va organiza doar pentru specializări și calificări profesionale organizate în sistem dual.
„Vrem ca din 2023-2024, această rută să fie doar în formă duală, asta înseamnă că elevii vor avea 50% practică și fiind o rută de specializare, chiar din denumire trebuie să-i creștem prestigiul și să-i spunem, de exemplu, ruta de specialiști”, a declarat și Dragoș Anastasiu, cofondator Rethink Romania, organism inițiat de mai mulți antreprenori. Documentul complet poate fi consultat aici.
MinaB 11.06.2022, 10:02
Cu unele ajustări, este un proiect necesar: nu trei directori ci unul care coordonează alți doi sub-manageri ce se ocupă de monitorizarea și formarea profesorilor sau alte proiecte. Însă sunt necesari mai degrabă 3 profesori pentru unele discipline foarte importante cum ar fi limba română, matematica, științe ale naturii. Și ceva extrem de important ce uită toată lumea: practica socială și civică pentru că se uită că întâi de toate avem de format oameni, bune persoane pentru că astfel să aibă atitudinea corectă, liberă, asumată a dorinței, a motivației individuale pentru a cunoaște, pentru a învăța. Și încă ceva foarte important: testele standardizate, să nu se uite, nu vor fi niciodată decât asimilarea solidă a unor competențe medii ce asigură cultura generală rezonabilă pentru toată lumea. Însă noi nu avem doar elevi de acest fel, cum bune se știe. Prin urmare sunt necesare programe pentru cei care fiind fără probleme/ dizabilități, nu sunt nici la nivel mediu sau din contră, sunt cu necesități la nivelul maxim, ce creator. Cu alte cuvinte, e nevoie de profesori care lucrează în același timp, la clasă cu cei foarte slabi sau din contră cu cei supradotați. Atâta timp cât numărul de elevi este peste 30 la clasă, un singur profesor nu poate cu adevărat să se ocupe de trei sau categorii de elevi. Mitul profesorului miracol ar trebui să înceteze. Profesorul poate face minuni acolo unde există o educație cât mi individualizată și asta este imposibil în sistemul românesc actual.
MinaB 11.06.2022, 10:59
Sunt unele greșeli minore la primul comentariu în sensul că lipsește cuvântul "patru" ce se adaugă după "trei" la categorii de elevi. În alte două locuri lipsește câte o literă. Nu am văzut un buton pentru corectare. Însă mai aveam ceva de spus în legătură cu proiectele pentru o educație sustenabilă să zicem așa. Nu trei profesori într-o clasă ci în același interval orar, în alte clase, alți profesori pentru elevii cu nevoie de recuperare, indiferent de motivele rămânerii în urmă. E vorba de cei care acum nu pot ține ritmul și fiind fără probleme medicale dar mai înceți în procesul de înțelegere. Pe de altă parte, nu se dă importanță la un fapt extrem de important: elevii supradotați au realmente necesități educative la nivelul lor și profesorii pentru ei sunt la fel de necesari iar aceștia lipsesc cu desăvârșire în educația românească. Acești profesori nu știu neapărat mai mult decât oricare alții ci merg la maximul competențelor lor profesionale dar și la maximul competențelor curriculare, mai exact cele care presupun creativitate efectivă, inventivitate probată, evaluată. Testele standardizate nu sunt și nu pot fi niciodată la acest maxim. La nivelul maxim profesorul viu nu poate fi înlocuit. În altă ordine de idei, masa caldă trebuie asigurată nu frugal ci la cantină și din nou sistemul românesc nu mai are așa ceva funcțional. Sunt de construit atât corpuri de clădiri pentru mai multe clase cât și cantine, cu bucătari care pregătesc conform unor meniuri sănătoase.