Un avocat explică de ce legea interzice ca profesorii să facă meditații cu elevii de la clasă. „Moralitatea este mult subevaluată în România”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică pentru publicația Școala 9 implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.
Cuprins:
Întreaga conducere a Colegiului „Goethe” din Capitală a demisionat săptămâna trecută, miercuri, acuzând atitudinea „umilitoare” a corpului de control trimis de Ministerul Educației. Alți profesori ai școlii au declanșat un protest de susținere, scrie publicația Edupedu. Totul a pornit de la reclamația unui părinte care „viza desfășurarea de meditații cu elevii de la clasă de către un cadru didactic, respectiv acțiuni de bullying ale aceluiași cadru didactic asupra elevului minor ca urmare a renunțării la frecventarea meditațiilor organizate de cadrul didactic”, după cum a explicat Ministerul Educației într-un răspuns pentru publicația amintită.
Profesorii care fac meditații cu elevul de la clasă comit o abatere disciplinară, spune noua lege a educației, și printre măsuri se numără și desfacerea contractului de muncă.
Piața globală a meditațiilor ajunge la 91 de miliarde de dolari
Ministerul Educației a publicat un ordin prin care profesorii trebuie să semneze până la finalul acestui an o declarație de interese în care să specifice că nu fac pregătire contra cost cu elevii de la clasele la care predau.
271 de milioane de lei au declarat profesorii la Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) între 2020 și 2022, scrie Gândul. Își declară veniturile din meditații doar 10.000 de români, iar specialiștii susțin că numărul total este mult mai mare.
Se fac bani mulți din pregătirea în afara școlii și în alte țări. În 2022, piața meditațiilor din toată lumea era estimată la 91 de miliarde de dolari și este așteptată o creștere anuală de 6,8% a acesteia până în 2030, potrivit platformei Grand View Research.
Școala 9 a vorbit cu avocatul Zeno Daniel Șuștac, coordonator al grupului „Părinții elevilor din România” și autorul cărții-manifest despre educație „Alandalia”. El a explicat ce riscuri sunt atunci când un profesor își meditează propriii elevi: presiune prin note ca părinții să cumpere ore de meditații și discriminare.
„Sper că nu avem clanul meditatorilor, clanul nefiscalizaților”
„Cel care va cotiza va fi privit altfel și poate favorizat prin note mai mari, pe când cel care refuză să facă aceste meditații va fi pus la colțul infamiei”, spune Zeno Daniel Șuștac.
„Îmi place să cred că în unitățile de învățământ - sunt mai visător de felul meu - nu există astfel de carteluri care vizează pur și simplu obținerea unor sume de bani prin meditații. Adică sper că nu avem clanul meditatorilor, clanul nefiscalizaților sau altele de genul acesta. Cazul de la Goethe sper să fie unul cu totul și cu totul izolat și prin măsurile care se vor lua să fie trecut la colțul rușinii, în categoria așa nu”, afirmă avocatul.
Acesta propune o soluție prin care meditațiile, care sunt deja o normalitate a societății românești, să iasă din zona gri: „Aș vedea necesar un sistem centralizat de meditații finanțat de stat. De foarte mulți ani tot aduc în discuție acest aspect. Sau emiterea unor cupoane educaționale pentru părinți, pentru a plăti aceste servicii în mod legal și ar duce și la încurajarea fiscalizării meditațiilor, venituri la bugetul de stat și toate cele. Și, nu în ultimul rând, ar duce la profesionalizarea meditațiilor, pentru că un serviciu fiscalizat, la lumină, are anumite standarde”.
Aceste meditații ar fi pe trei paliere, explică Șuștac:
- remedial, copiii care să țină pasul cu ce se predă;
- de excelență, pentru cei capabili de performanță înaltă;
- remedial pentru elevii care lipsesc de la școală din motive de sănătate.
Actul educațional pentru toți copiii are de suferit dacă meditațiile nu intră în zona legalității, crede acesta. „Din păcate, acum, în sălile de clasă, actul educațional este centrat pe doi-trei elevi extrem de performanți, ceilalți sunt arătați cu degetul că nu au nivelul celorlalți. Și de foarte multe ori, profesorul de la clasă face o temporizare a calității, adică nu dă tot ce are mai bun, pentru că, în viziunea lui, dacă elevul vrea ceva mai bun, poate să meargă la meditații, să studieze suplimentar”, spune acesta.
„E un cartel compus din doi-trei profesori și ei între ei își rotesc elevii”
De ce e nevoie ca și elevii de la școlile bine cotate, cu promovare bună la examenele naționale și profesori căutați, să facă meditații, în sistemul pe care-l vede Șuștac? Avocatul crede că e vechea problemă a privilegiului celui din top: „Sunt foarte multe cazuri în care sub umbrela numelui și reputației unității respective de învățământ stau lucruri total nelalocul lor: un număr de elevi care au un anumit nivel sunt cei care contează pentru unitățile respective de învățământ, ceilalți care nu intră, să spunem, în sfera olimpicilor sunt tratați ca elevi de mâna a doua. Nu este în regulă ca materia nepredată să fie evaluată ulterior la clasă. Sunt foarte multe cazuri de genul ăsta. Cei din liceele de top au o intangibilitate”.
La fel, unor profesori care au obținut rezultate la diferite concursuri li se iartă orice, mai spune activistul. „E de ajuns ca un anumit profesor să aibă de-a lungul timpului niște rezultate, ca rezultatele acelea să justifice orice tip de comportament inadecvat, nepermis, nedeontologic. Lucruri de nepermis se întâmplă în lumina excelenței liceului respectiv”.
Din discuțiile cu alți părinți, Șuștac a mai remarcat o practică: nu faci direct meditații cu profesorul de la clasă, dar există grupuri de doi-trei profesori care își rotesc elevii între ei. „De fapt, e un cartel compus din doi-trei profesori și ei între ei își rotesc elevii. Aparent, nu fac cu elevul de la clasă, dar în realitate, e aceeași sferă de interes și de influență”.
„Moralitatea profesorului este, ca principiu, foarte mult subevaluată în România”
Apoi, atitudinea pe care o găsește la profesori în mediul online, atunci când se vorbește despre reglementarea meditațiilor sau despre cadourile pe care le primesc de la elevi, aduce în discuție moralitatea pe care ar trebui să o aibă cadrele didactice.
„În grupurile de profesori există o abordare, din punctul meu de vedere, monstruoasă. Profesorii, invocând faptul că au venituri mici, consideră că ar fi justificat să fie tolerați în a face evaziune fiscală. Adică, în gura mare spun: de ce se iau de noi? Nu există și alții care câștigă mai mult decât noi la negru? Cred că moralitatea profesorului este, ca principiu, foarte mult subevaluată în România”.
Ana.m. 26.01.2024, 15:04
Nu mi se pare o explicație solidă
ssLazio 26.01.2024, 15:26
Sa plateasca taxe si impozite.
EDYKEY 26.01.2024, 15:33
Meditaţii se fac şi s-au făcut întodeauna... Orice noutate legislativă legată de meditaţii nu poate schimba prea mult aceste activităţi extraşcolare ale profesorilor... Lucrurile vor fi cam la fel...
Narcisu 26.01.2024, 15:53
Meditațiile profesorilor vor fi întotdeauna la modă.
Lecoqsportif 26.01.2024, 16:10
Unde e vocatia de profesor?