De ce nu e UE pregătită pentru o invazie străină până în 2030: raportul Curții Europene de Conturi

Pregătirea pentru apărare până în 2030 rămâne o provocare

Curtea de Conturi Europeană (CCE) a declarat că UE este mult mai bine pregătită decât înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022, dar atingerea obiectivului său de pregătire pentru apărare până la sfârșitul deceniului ar fi dificilă, potrivit raportului citat de The Guardian.

„Realizarea pregătirii pentru apărare în UE până în 2030 rămâne o provocare”, a declarat Marek Opioła, membru al CCE care a condus revizuirea politicii de apărare a UE publicată joi. „Există încă dificultăți majore, cum ar fi sistemele naționale fragmentate sau blocajele industriale. În plus, ne bazăm în continuare pe Statele Unite”.

Într-o declarație acordată ziarului The Guardian, el a subliniat că UE ar putea „face progrese majore”, dacă ar crește brusc cheltuielile pentru apărare și ar extinde rapid producția de muniții.

Între 2020 și 2025, statele membre ale UE au crescut cheltuielile pentru apărare cu 79%, ca răspuns la amenințarea rusească și ca un efort întârziat de a îndeplini obiectivele de cheltuieli ale NATO.

În ceea ce privește România, președintele Nicuşor Dan a scris un editorial pentru Fox News, în care a anunțat că țara noastră se oferă să facă mai mult pentru NATO şi va aloca 5% din PIB pentru apărare. El arăta că România şi-a construit forţele armate pe baza sistemelor de apărare americane şi se oferă să facă mai mult pentru a asigura apărarea flancului estic al NATO, subliniind că Statele Unite au dreptate să se aştepte ca Europa să-şi asume o parte mai mare din propria apărare.

Franța și Germania nu mai construiesc cu 100 de miliarde de euro un avion de vânătoare comun

Organismul de supraveghere financiară al blocului comunitar a declarat că trebuie depășite dificultăți majore pentru a atinge acest obiectiv, definit de un auditor senior ca fiind „autonomie strategică” și „capacitatea de a susține independent un război de mare intensitate”.

Auditorul senior a declarat că UE este mai bine pregătită decât în ​​2019, când a fost efectuată o analiză similară, dar a avertizat că industriile naționale de apărare fragmentate și „cooperarea insuficientă” dintre guvernele UE contribuie la riscul de duplicare a cheltuielilor sau lacune persistente în capacitățile militare.

Emblematică a disfuncției – deși nu este menționată în raport – este decizia Franței și Germaniei de a abandona un proiect de 100 de miliarde de euro pentru construirea unui avion de vânătoare comun, deoarece companiile principale nu au reușit să rezolve disputele privind conducerea și controlul.

Raportul a evidențiat o posibilă tensiune între nevoile pe termen scurt ale câmpului de luptă și o politică de „cumpărare europeană” care vizează reducerea dependențelor de furnizorii străini. Între februarie 2022 și iunie 2023, 78% din achizițiile de apărare ale guvernelor UE au fost efectuate în afara blocului comunitar, SUA reprezentând doar 63%, potrivit unui studiu citat de CCE.

Auditorul senior a declarat că achizițiile din SUA au crescut după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, „ceea ce era de înțeles, deoarece UE trebuia să găsească rapid capabilități disponibile”. Oficialul a adăugat că „semne timpurii de îmbunătățire a acestei situații” erau vizibile, deși auditorii nu aveau date complete pentru a trage concluzii.

UE a stabilit cerințe conform cărora de cheltuielile comune pentru apărare ar trebui să beneficieze industriile interne de apărare sau cele ale țărilor strâns asociate, cum ar fi Ucraina și Norvegia. Însă au fost permise unele flexibilități în cazurile în care Europa nu este capabilă să producă la timp provizii critice.

Ucraina cumpără arme americane din banii UE

După o vară brutală de atacuri mortale cu rachete și drone rusești, Ucraina a solicitat săptămâna aceasta o scutire de la regulile de achiziții publice „Buy European” pentru a achiziționa interceptoare Patriot fabricate în SUA, utilizând împrumutul de sprijin de 90 de miliarde de euro al UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Ucraina a solicitat finanțare „în valoare de câteva miliarde de euro” pentru apărare aeriană, inclusiv sisteme de apărare aeriană Patriot.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că solicitarea Ucrainei pentru rachete interceptoare Patriot „ar necesita o derogare” de la regulile care impun conținut majoritar european în achizițiile militare din cadrul împrumutului. „Ultimul cuvânt aparține statelor membre și, bineînțeles, speranța noastră este că acest lucru va fi acordat în curând”, a spus purtătorul de cuvânt.

Auditorul senior a spus că uneori „ar putea avea sens” să cumperi din străinătate „atunci când ai o nevoie urgentă pe termen scurt”. El a adăugat: „Chiar dacă cumperi ceva ce nu deții intern, [ar trebui] să ai întotdeauna un plan despre cum să dezvolți acea capacitate critică pe termen lung în cadrul Uniunii Europene”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE