Pesimism înaintea video-summitului UE. Liderii europeni nu vor ajunge azi la o soluție privind planul de combatere a crizei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderii europeni nu vor ajunge azi la o concluzie finală privind planul comun de combatere a crizei economice provocate de epidemia de COVID-19, din cauza diviziunilor încă mari dintre statele membre.
Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană par mai divizaţi ca niciodată, în momentul în care urmează să dezbată soluţiile pentru a scoate UE din recesiunea provocată de pandemia de coronavirus, ceea ce îi va obliga să amâne orice decizie de anvergură, scrie AFP, citată de Agerpres.
Pentru moment, liderii celor 27 de state membre UE nu par să poată ajunge la un acord cu privire la modalitatea de a relansa motorul economic, iar un detaliu spune multe cu privire la divergenţele lor.
Contrar a ceea ce este o obişnuinţă, liderii europeni nu vor adopta nici o declaraţie comună la finalul summitului lor, desfăşurat în sistem de videoconferinţă.
Cancelarul Angela Merkel a declarat, la rândul său, în fața parlamentului german, că videoconferința nu va rezulta într-o decizie pe tema fondului de combatere a crizei, potrivit Politico.
”Cât mai curând posibil”
În invitaţia trimisă şefilor de stat şi de guvern, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a sugerat "să se pună de acord pentru a lucra la un fond de relansare cât mai rapid posibil".
Sarcina ar urma să fie încredinţată Comisiei Europene, care să lucreze rapid asupra acestui subiect, iar acesta va fi "principalul rezultat al Consiliului European", anticipează o sursă europeană.
Aceasta în condiţiile în care pandemia de coronavirus a lovit din plin economiile. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, Uniunea Europeană ar urma să înregistreze în acest an o contracţie record de 7,1% a Produsului Intern Brut. De asemenea, criza sanitară riscă să fie cea mai gravă cu care s-au confruntat statele din zona euro de la lansarea monedei unice în 1999.
În acest context, au reapărut la lumină vechile clivaje, care s-au manifestat după criza financiară din 2009.
Pe de o parte sunt statele din sud, puternic afectate de pandemie precum Italia şi Spania, care cer mai multă solidaritate financiară din partea vecinilor din nord. Însă acestea din urmă, în special Germania şi Olanda, care au fost afectate într-o mai mică măsură de coronavirus, refuză să plătească pentru ţările cărora le reproşează că nu au dat dovadă de disciplină bugetară în anii de creştere.
"Ţările din sud au impresia că unele state membre, care în prezent sunt într-o poziţie economică mai puternică, vor profita de această criză pentru a-şi consolida poziţia. Iar statele din nord cred că vecinii lor din sud vor profita de pandemie pentru a-şi relaxa povara datoriilor pe care le-au contractat în trecut", a concluzionat un înalt responsabil european.
Un plan de relansare de miliarde de euro
Toată lumea este de părere că planul de relansare ar trebui să fie unul de mai multe sute de miliarde de euro, însă suntem departe de un acord cu privire la volumul exact.
O variantă vehiculată de Spania, și susținută de Italia, ar fi ca fondul să valoreze 1,5 trilioane de euro, potrivit Euronews.
De asemenea, când vine vorba de problema spinoasă a finanţării acestui fond de relansare, au fost prezentate mai multe opţiuni, însă deocamdată nici una nu se bucură de unanimitate.
Autorităţile de la Roma, Madrid sau Paris pledează pentru datorii comune, în diferite forme, o idee care în mod frecvent a fost rezumată prin termenul “coronabonduri”. Interesul acestor state din sudul Europei în punerea la comun a datoriilor este de a beneficia de dobânzile mai mici la care se împrumută statele din nord.
Se pune, de asemenea, întrebarea cu privire la legăturile între fondul de relansare şi bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care în principiu ar urma să fie adoptat până la sfârşitul anului. Această opţiune linişteşte statele din nord, pentru că furnizează un cadru legal, dar în acelaşi timp riscă să genereze alte întrebări la fel de complicate, precum prioritatea pe care o vor avea cheltuielile de investiţii după criză în raport cu cheltuielile tradiţionale, precum cele pentru Politica Agricolă Comună (PAC).
Ultimele negocieri cu privire la bugetul multianual, care au avut loc în luna februarie înainte de criza economică şi sanitară, s-au soldat cu un eşec răsunător.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
