Un an de la tentativa de lovitură de stat din Turcia. Recep Tayyip Erdogan a ajuns la apogeul puterii

În noaptea de 15 spre 16 iulie, o facțiune a armatei turcă preia controlul unor avioane de vânătoare și elicoptere și seamnă panică pe străzile din capitala Ankara și din Istanbul. Sunt vizate Parlamentul și palatul prezidențial.

Aflat în vacanță într-o stațiune în Marmaris, Recep Tayyip Erdogan îi îndeamnă pe susținătorii săi să iasă în stradă pentru a opri încercarea de a-l înlătura de la putere. Ceea ce s-a și întâmplat. Mulți oameni au ieșit să-l susțină pe președinte, urmând mai multe ore de confruntări sângeroase, soldate cu cel puțin 260 de morți și peste 2.200 de răniți.

În urma acestui puci eșuat, Erdogan a instituit stare de urgență și a început un adevărat val de epurări. De atunci, peste 150.000 de angajați ai instituțiilor statului au fost demiși. Alți 50.000 de oameni din armată, poliţie, sistemul judiciar, universitari şi din alte sectoare au fost arestați, fiind acuzați că sprijină mișcare lui Fethullah Gulen, cel pe care Erdogan l-a numit “autorul” puciului.

Sumar:

• ANALIZĂ | Tentativă de lovitură de stat în Turcia. Cum s-a ajuns în această situație
• Tentativă de lovitură de stat în Turcia | Întrebări fără răspuns
• Lovitura de stat eșuată ar putea să îi dea lui Erdogan mai multă putere
• Tentativă de lovitură de stat în Turcia | Cronologia puciurilor care au schimbat istoria țării

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Chiar cu o zi înainte de împlinirea unui an de la tentativa de lovitură de stat, Erdogan a destituit peste 7.000 de poliţişti, funcţionari publici şi universitari. În ultimul an, Recep Tayyip Erdogan a reușit să-și consolideze mai mult puterea, ajungând chiar la apogeu. El este acuzat însă că vrea să preia toată puterea. Săptămâna trecută, sute de mii de oameni au ieșit pe străzile din Istanbul pentru a protesta față de politica lui Erdogan. Organizatorul marșului, un lider al opoziției, a condamnat tentativa de lovitură de stat, însă a catalogat acțiunile lui Erdogan drept “un al doilea puci”. De partea cealaltă, liderul de la Ankara i-a acuzat pe teroriști să susțin terorismul.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Turcia comemorează astăzi un an de la puciul eșuat

Marșuri uriașe sunt anunțate și astăzi, ziua în care Turcia marchează un an de la tentativa de lovitura de stat. Președintele Recep Tayyip Erdogan va susține un discurs în Parlament, exact în momentul în care acesta a fost bombardat, în urmă cu un an.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Acesta va fi considerat punctul culminant al festivităților. Discursul lui Erdogan va avea loc la ora 2.32. Totodată, un îndemn special la rugăciune va fi lansat din minaretele celor aproximativ 90.000 de moschei, exact ca în noaptea tentativei de lovitură de stat, când muezinii au trecut împotriva puciştilor. Erdogan va merge și la Istanbul pe podul peste Bosfor, unde oamenii s-au confruntat cu soldații care susțineau puciul.

De altfel, pe străzile din Istanbul au fost puse afișe uriașe cu poze de la aceste confruntări.

„15 iulie epic” scrie în Istanbul, cu litere uriașe

Recep Tayyip Erdogan, la apogeul puterii în urma puciul eșuat

Puciul eșuat de anul trecut l-a ajutat pe Recep Tayyip Erdogan să-şi consolideze puterea. Liderul de la Ankara este mai puternic ca niciodată, iar el și partidul său (Partidul Dezvoltării și Justiției – AKP – ) folosesc marcarea unui an de la puciul eşuat ca pe o demonstraţie a acestei autorităţi.

Un referendum, organizat după puciul eşuat, a transformat ţata dintr-un regim parlamentar într-un sistem prezidenţial, pe care opozanţii lui Erdogan îl denunţă drept încă un pas către conducerea unui singur om.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

Autorul puciului eșuat acuză o “vânătoare de vrăjitoare”

Erdogan crede că ştie cu precizie cine se află în spatele tentativei de lovitură de stat, şi anume predicatorul musulman Fethullah Gulen, un fost aliat apropiat al său, până în 2013, când s-au despărţit. Fethulla Gulen trăieşte în exil în Statele Unite, iar Ankara a cerut în repetate rânduri Washingtonului ca acesta să fie extrădat.

De partea cealaltă, Gulen neagă că are de-a face cu tentativa de îndepărtare de la putere a fostului său aliat. În plus, îndoieli în acest sens au fost exprimate şi în Occident.

Acum, când Turcia marchează un an de la puciul eșuat, Gulen a condamnat ”vânătoarea de vrăjitoare”. De asemenea, el a condamnat și ”persecutarea fără precedent” a mişcării sale „Hizmet” (”Serviciu”, în turcă).

”Acuzaţiile care mi se aduc în legătură cu puciul eşuat sunt calomnii, motivate politic, fără vreo bază”, afirmă într-un comunicat Fethullah Gulen, care locuieşte într-un complex într-o zonă rurală în statul Pennsylvania.

”Îmi reiterez condamnarea puciului abject şi a autorilor lui”, afirmă el, denunţând o ”vînătoare de vrăjitoare (a Guvernului turc) care vizează pe oricine nu-i este loial preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi regimului lui”.

Întrebări fără răspuns în urma puciului eșuat

La un de la puciul eșuat, rămân în continuare mai multe întrebări fără răspuns. De exemplu, este neclar momentul în care autoritățile turce loiale lui Erdogan au aflat despre planurile facțiunii armatei care dorea răsturnarea regimului. De altfel, opoziţia a denunţat ”un puci controlat” şi a acuzat Guvernul că l-a lăsat să se desfăşoare pentru a beneficia de pe urma situaţiei.

Turcia, după lovitura de stat. Relațiile cu UE s-au deteriorat

Dacă Edogan a ajuns la apogeul puterii în urma puciului eșuat, Turcia pare să fie mai polarizată decât înainte. Relațiile cu Uniunea Europeană, mai ales cu Germania, țară în care trăiește una dintre cele mai mari comunități minoritare turce, s-au deteriorat.

Guvernul german a blocat încercarea lui Erdogan de a organiza un miting, în timp ce a participat, săptămâna trecută, la summitul G20 la Hamburg. A fost o măsură fără precedent în relaţiile între două ţări membre NATO. Olanda şi Austria au procedat la fel, blocând mitinguri în vederea marcării unui an de la puciul eşuat. În plus, Parlamentul European a îndemnat săptămâna trecută la suspendarea oficială a negocierilor de aderare a Turciei la UE, blocate deja de mult timp.

Sumar:

• Președintele turc acuză Germania de „practici naziste”
• Jean-Claude Juncker l-a criticat pe Erdogan pentru afirmațiile făcute la adresa Germaniei: „Este inacceptabil”
• Tensiuni Turcia – Olanda | Proteste violente în Rotterdam și în fața ambasadelor olandeze din Turcia
• Premierul olandez refuză să prezinte scuze Turciei, Erdogan amenință: „Vor plăti pentru acţiunilor lor în multe feluri”

CRONOLOGIE | Datele cheie de la puciul eșuat și până în prezent

Noaptea de 15 spre 16 iulie

O facţiune a armatei se ridică, preia controlul unor avioane de vânătoare şi elicoptere, încercând să doboare regimul lui Erdogan. Este bombardat Parlamentul turc, iar alimentarea cu curent electric a bazei de la Incirlik, unde sunt depozitate focoase nucleare americane, este tăiată.

Erdogan, aflat în vacanţă Marmaris, îi îndeamnă pe turci să se opună unei ”tentative de lovitură de stat” şi să iasă în stradă. Se întoarce apoi la Istanbul, orașul al cărui primar a fost, unde este primit de o mulțime impozantă. Imediat denunță o trădare a militarilor pucişti, pe care-i acuză că au legături cu predicatorul islamist Fethullah Gulen.Dimineaţa, susţinătorii lui Erdogan, iau cu asalt străzile pentru a-şi exprima susţinerea. Erdogan cere Washingtonului să-l extrădeze pe Gülen. Bilanțul puciului: cel puțin 260 de morți și peste 2.200 de răniți

Turcia, în stare de urgență. Val de epurări

Pe 16 şi 17 iulie, sute de generali, judecători şi procurori sunt arestaţi în întreaga Turcie, din cauza presupusei lor susţineri a tentativei de răstrunare militară a puterii. Epurările se extind apoi la poliţie, învăţământ şi presă. La 20 iulie, Erdogan instaurează starea de urgenţă și afirmă că ”alte ţări ar putea să fie implicate”. Epurări de o amploare fără precedent vizează iniţial presupuşi susţinători ai lui Fethullah Gulen, după care se extinde la mişcarea pro-kurdă şi la presa critică. De atunci, peste 50.000 de persoane au fost arestate, iar 150.000 au fost destituite sau suspendate din funcţii.

Intervenția în Siria. Turcia și Rusia reiau relațiile

La 9 august, Turcia și Rusia reiau relațiile, afectate de doborârea de către aviația turcă a unui avion militar rus, la frontiera dintre Siria și Turcia

Două săptămâni mai târziu Turcia lansează o ofensivă terestră în nordul Siriei, împotriva Statului Islamic, dar şi împotriva unor miliţii kurde, pe care le consideră o prelungire a separatiştilor din cadrul Partidului Muncitorilor dn Kurdistan (PKK).

Turcia şi Rusia se implică, împreună cu Iranul, în căutarea unui armistiţiu în Siria, în pofida faptului că Ankara susţine opoziţia siriană, iar Moscova şi Teheranul îl susţin pe preşedintele sirian Bashar al-Assad.

Relațiile cu UE, tot mai tensionate

În martie 2017, mai multe ţări europene, inclusiv Germania şi Olanda, anulează mitinguri sau le interzic unor miniştri turci să facă pe teritoriul lor campanie în favoarea taberei ”da” în referendumul din aprilie din Turcia, menit să-i spotească puterile preşedintelui Erdogan.

Erdogan catologhează aceste decizii drept ”practici naziste”, afirmație care a stârnit alte critici la adresa sa din partea țărilor occidentale. Astfel, relațiile au devenit tot mai tensionate între Berlin şi Ankara, însă şi cu alte capitale europene.

Erdogan, victorios la un referendum controversat

Pe 16 aprilie, preşedintele Erdogan obţine o victorie la limită în referendumul cu privire la reformarea Constituţiei care-i consolidează în mod considerabil puterile. Tabăra ”nu” obţine o victorie în primele cele mai importante trei oraşe din ţară – Istanbul, Ankara şi Izmir. Opoziţia contestă imediat rezultatul, denunţând ”manipulări” în cursul scrutinului.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Consiliul Europei (CoE) şi Uniunea Europeană (UE) suspectează nereguli. Sunt suspiciuni de fraudă cu privire la 2,5 milioane de voturi. Aceste nereguli ar fi putut să încline balanţa electorală spre tabăra favorabilă extinderii puterilor preşedintelui Erdogan.

[libgallery id=”1542429″]

Sursa: BBC News, AFP, Reuters
Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News