Suprafața banchizei este echivalentă cu jumătate din continental european. Înălțimea ei de la suprafața luciului oceanic variază între 50 și 120 m. Despre partea imersă a acestui corp de gheață se cunosc date mai puține. Se presupune că ar avea o adâncime scufundată cuprinsă între 600 și 900 m dacă nu chiar mai mult.
Inițial se credea că va ajunge în apele ceva mai reci ale Atlanticului Sudic, dar curenții oceanici și chiar forța eoliană din zonă, au făcut ca direcția de mișcare a uriașei banchize să se modifice. Se pare că fenomenul este ireversibil ca tendință de deplasare a acestei mega-banchize Ross către apele calde ale Oceanului Indian.
Impactul pe care l-ar genera ajungerea acestei Banchize Ross în Oceanul Indian se estimează de către
specialiști că va fi devastator pentru toate zonele costiere ale continentelor planetei. Calculele estimează
că în decurs de maxim 10 ani nivelul Oceanului Planetar ar putea crește treptat cu circa 6 metri în urma topirii integrale a acestei mase de gheață.
Inundarea zonei costiere va duce inevitabil la reducerea suprafeței uscatului și așa devenită insuficientă pentru populația globului.
Europa de nord devine teritoriu îngheţat
Mai rău, se estimează o modificarea a parametrilor climatici la nivelul întregului nostru glob. Astfel, musonii și taifunurile din Asia se vor amplifica atât ca intensitate de manifestare, dar mai ales sub aspectul cantităților de precipitații pe care le vor aduce pe uscat.
La nivelul Oceanului Atlanticului de Nord sunt scenarii efectuate pe modele complexe care arată că este
posibilă dacă nu chiar certă dispariția Curentului cald al Golfului, care va schimba total spectrul climatic al Europei Nordice, trecând-o în zona climatică polară sau subpolară. Cel mai mult va suferi Scandinavia, arhipelagul Britanic, Islanda și țările din zona Mării Baltice.
În aceste condiții marile grânare tradiționale se vor restrânge, iar specialiștii anticipează declanșarea unei crize a hranei greu de imaginat. Unele deșerturi din peninsula Arabia sau din Africa Nordică se vor transforma în timp (peste 100 de ani) în savane, iar stepele tradiționale (unde sunt și cele mai mari grânare ale lumii) din cele două Americi, din Europa, Asia și Australia se vor transforma în zone semi-deșertice sau chiar în deșert.
România pierde Delta Dunării
Referitor la România, este cert că vom pierde definitiv Delta Dunării care se va transforma
într-un mare golf, apoi o bună parte din zona litorală actuală, cât și ceva teritoriu din lunca Dunării de Jos
și din câmpia de subsidență a Siretului Inferior.
Vom avea alternanțe numeroase de ploi sub formă de averse de tip torențial marcate de lungi perioade de secetă acută sau de uscăciune. Iernile vor devenii foarte geroase dar mult mai bogate în ceea ce înseamnă grosimea stratului de zăpadă. Probabil că fenomenul de inundații,
dacă nu vom lua măsurile care se impun, va deveni ceva frecvent pentru mai toate cursurile de apă.
La acestea trebuie să ne mai așteptăm la o intensificare a proceselor de dinamică a peisajului, în care torenții vor fragmenta intens versanții despăduriți recent, iar alunecările de teren vor pune în pericol mai toate vetrele așezărilor umane, drumurile etc.