Un profesor descrie din interior sistemul „heirup” de corectare la Bac și Evaluare. „Unii alocă doar 8-10 minute pe teză, spun că ei citesc «în mare»”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La Evaluarea Națională din acest an, 27.000 de elevi au depus contestație și pentru aproape 90% dintre ei, nota a fost modificată. La Bacalaureat s-a cerut reevaluarea pentru peste 54.600 de lucrări și pentru peste 94% media a fost schimbată. Libertatea a vorbit cu un profesor de limba română care predă într-un liceu de top din Botoșani și care corectează de zece ani lucrările atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat. Potrivit acestuia, sistemul de corectură arată, din interior, ca o mașinărie ce pune accent pe viteză, iar unele cadre didactice sunt mai preocupate de banii pe care-i primesc la final decât de faptul că viitorul unor copii ar putea avea de suferit.
Cuprins:
- În alte țări, lucrările se corectează în luni, nu în zile
- 48 de ore pentru corectură pe bandă rulantă
- Note negociate între corectori
- „Am văzut o profesoară care a corectat 250 de teze într-o zi și jumătate”
- „Sunt oameni care văd o teză mare și spun: «doar nu stau să-i citesc toate aberațiile»”
- Două puncte diferență la o teză fiindcă pe o profesoară „a furat-o peisajul”
În alte țări, lucrările se corectează în luni, nu în zile
Cum de se ajunge în fiecare an la un număr atât de mare de nemulțumiri cu privire la corectura la examenele naționale? Viteza este un factor pe care îl subliniază și profesorul Constantin Lomaca, șeful departamentului de Științe al unei școli din Germania, care anterior a lucrat și în Australia.
„Ieri au sosit rezultatele la Bacalaureatul Internațional (IB), după două luni de când s-au terminat examenele. Cam atât durează corectarea și finalizarea notelor. Cam tot atât le ia și celor ce corectează la Abitur (bacalaureatul german). Tot cam atât durează și în Australia. Sunt uimit când observ că în unele locuri, toate rezultatele și ierarhiile apar în două săptămâni! Eficiență sau grabă?”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Joi, 6 iulie, s-au publicat rezultatele Bacalaureatului Internațional, susținut de o serie de unități de învățământ din toată lumea, 17 fiind din țara noastră. Elevii au dat examenele la finalul lunii mai, iar procesul de corectură și de publicare a notelor a durat aproape două luni.
48 de ore pentru corectură pe bandă rulantă
În România, în schimb, la limba și literatura română, tezele scrise de elevi pe 26 iunie au trebuit corectate și rezultatele centralizate și afișate până pe 3 iulie. În șapte zile, tezele sunt grupate pe calupuri, trimise printr-un sistem stabilit aleatoriu de Ministerul Educației în fiecare an în alte județe, limitrofe. Acolo, profesori care și-au depus candidatura din timp și au fost selectați fac parte din comisiile de corectare.
Așadar, având în vedere acest circuit al lucrărilor, în cele mai multe cazuri, profesorii corectori au la dispoziție maximum 48 de ore să treacă prin cât mai multe teze posibil.
Libertatea a întrebat la mai multe județe din țară și practica în ceea ce privește corectura nu este deloc unitară pe întregul teritoriu. Cum nu există o lege care să reglementeze exact cum anume este organizată corectura în centre, ci doar o metodologie generală emisă de Ministerul Educației, regulile se fac de cele mai multe ori la fața locului, de președintele comisiei. Doar baremurile sunt stricte.
Note negociate între corectori
Spre exemplu, explică Mioara*, 39 de ani, cadru didactic la unul dintre liceele de top din Botoșani, la centrul de examinare unde a corectat aceasta pentru Evaluare Națională și Bacalaureat, președintele a decis să nu se mai „piardă timp” și să se organizeze o comisie suplimentară dacă apar diferențe mai mari de un punct între cei doi corectori care analizează, obligatoriu, o teză. „Ne-au spus că aceștia se pun față în față, cad de acord, unul mai plusează, altul mai scade și se ajunge la nota finală și așa câștigă toată lumea timp. Cine nu e mulțumit oricum face contestație”, a explicat profesoara.
În cei zece ani de când corectează teze, Mioara a observat cum sistemul în care-și pun adesea toate speranțele tinerii din România e manipulat de unele cadre didactice. Profesori care tot ce vor la finalul zilei este să primească bani cât mai mulți.
Fiindcă plata corectării tezelor se face la bucată: cu cât corectezi mai mult, cu atât ești plătit mai bine. Iar în 2023, sumele au fost crescute cu până la 30%, după cum anunță chiar Ministerul Educației: corectarea unei teze la Evaluarea Națională se remunerează cu 15 lei în 2023, față de 11 lei în 2022, iar la Bacalaureat - cu 18 lei în 2023, față de 14 lei în 2022.
Același ordin de ministru vorbește și despre un maximum de 80 de lucrări/cadru didactic, dar Mioara povestește că ar fi ideal un astfel de scenariu, dar nu sunt suficienți corectori. Ea însăși a corectat peste 100 de lucrări de Bacalaureat anul acesta.
Însă profitând de lipsa de resurse umane, Mioara a văzut unele cadre didactice care și-au luat și câte 250 sau chiar 300 de teze.
„Am văzut o profesoară care a corectat 250 de teze într-o zi și jumătate”
„În mod normal, sunt centre unde se împart în mod egal tezele tuturor corectorilor, atât e norma și nu te mai fugărește nimeni să fii primul și să vrei să corectezi ca nebunul și 300 de teze în două zile. Cel mai mult am văzut într-un an o profesoară să corecteze într-o zi și jumătate 250 de teze, deci cinci calupuri a 50 de teze, când eu am făcut trei calupuri atunci și mi s-a părut foarte, foarte mult, chiar dacă am avut multe teze care nu erau ample”, a descris profesoara de română.
250 de teze a câte 18 lei una înseamnă 4.500 de lei brut pe care-i câștigă un profesor pentru o zi și jumătate de corectură. Chiar dacă ar lucra nonstop, nu ar dormi și nu ar mânca, pentru a corecta cele 250 de lucrări, un profesor ar trebui să petreacă doar maximum 9 minute/teză.
Iar profesoara povestește că verificarea baremului și completarea tuturor documentelor pentru o teză normală, de 4-7 pagini, la limba română, durează undeva între 8 și 10 minute. Dacă teza e mai amplă, de la un liceu cu profil umanist, și are 15 pagini, atunci o corectură aprofundată durează peste 15 minute.
„Sunt oameni care văd o teză mare și spun: «doar nu stau să-i citesc toate aberațiile»”
„Dacă îi cunoști pe membrii comisiei, îți pun deoparte de la început teancurile «mai subțirele», ăsta e primul pas. Apoi, sunt dintre cei care merg la evaluări ani de zile și care au o strategie care, când mi-au spus-o, m-a lăsat mască: ei citesc «în mare». Dacă văd multe pagini trag concluzia că ăsta bate câmpii. Era o profesoară care corecta lângă mine și a spus că «doar nu stau să-i citesc toate aberațiile, îi pun un punctaj acolo». Dar el poate bătea câmpii doar jumătate din teză, iar în partea a doua atingea baremul. Se face multă corectură superficială, să te încadrezi în timp, să iei bani mulți și strategia este să te bazezi pe corectorul 2: poate corectează el cu grijă”, prezintă Mioara.
Aceste cadre didactice sunt ușor de identificat la corectură, crede profesoara: sunt cele care, atunci când sunt confruntările între profesorii corectori și trebuie clarificate disputele pe diferențele mari de notă, sunt mereu de acord cu ce spune celălalt. Într-una dintre turele de anul acesta, povestește Mioara, a avut un set de teze foarte slabe, cu note între 2 și 7. La confruntare însă a văzut cum colega ei, care deja începuse de mult al doilea set de teze, a dat și cu două puncte în plus la unele.
Două puncte diferență la o teză fiindcă pe o profesoară „a furat-o peisajul”
„Când am întrebat-o de ce, mi-a spus că a furat-o peisajul, a citit și i se părea la subiect. Iar un set de teze la limba română îți va consuma măcar patru ore, obligatoriu, fiindcă borderoul e foarte defalcat și îți ia 5 minute să-l completezi, să aduni punctajele și să verifici dacă ai scris punctajul corect. Oricât de slabe ar fi tezele, nu poți spune că în 90 de minute verifici aproape 50 de lucrări. Nici să le citești nu reușești în perioada asta, decât dacă credem în minuni. Și eu am văzut 3-4 astfel de minuni anul acesta la corectat”, a mai spus profesoara.
Diferențe între timp de corectură vor fi mereu, spune aceasta. Corectorii care prind teze de la un liceu de profil uman, unde toate vor avea 14-16 pagini, au de citit peste 700 de pagini la un set de lucrări. Dacă tezele au 4-7 pagini, sunt maximum 350 de pagini. Și elevii care scriu mult nu sunt întotdeauna și cei mai buni.
Deși nu vede soluții pe termen scurt, Mioara spune că ar putea fi activate camerele de supraveghere din sălile de clasă în care se face corectura, care sunt oricum instalate pentru probele de Bacalaureat. „Și te uiți cum dă cineva paginile, prin sondaj, nu trebuie să faci poliție: dar cumva trebuie crescut simțul de responsabilitate”.
Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat de anul acesta arată că rata de promovare după contestații este de 75%. Astfel, în urma soluționării contestațiilor, rata de succes a crescut cu 2,2%, de la 72,8% la 75%. Concret, au promovat 94.004 absolvenți de liceu.
laurlaur2180 13.07.2023, 13:03
Nu au pic de ingrijorare pentru viitorul unor copii/tineri. Si mai fac greva ca sa fie respectati. Nu prin salarii mari capata respectul elevilor/parintilor ci prin modul in care se comporta!
valihaita 13.07.2023, 13:05
La noi ar trebui sa se corecteze 1 an..
demostene1 13.07.2023, 14:15
Se vede aici că majoritatea profesorilor au protestat pentru bani doar pentru ei și nu ii interesează nimic altceva
Vrajitoarea 13.07.2023, 14:41
Vai de noi! Cei care sunt prejudiciați sunt copiii! Ce așteptări să mai ai dacă cei îndrituiți să crecteze și să te susțină sunt cei care te dezamăgesc. Uneori cei care corectează sunt mai slab pregătiți decât sustinătorii examenului. Când cei care te corectează sunt mai slab pregătiți e vai de noi ! Vae victis!
durban22 13.07.2023, 14:57
Exact ca la piata unul mai pulseza .altul mai scade , ce sa facem si noi ...