Acoperit cu cenușă vulcanică, blatul fusese parțial dezgropat în 2019, însă lucrările au fost extinse pentru a se conserva cât mai bine integritatea structurii.
Acesta era situat într-un cartier care la acea vreme era foarte frecventat, la intersecţia străzii Casa delle Nozze d’Argento (Casa Nunţii de Argint) şi Vicolo dei Balconi (Strada Balcoanelor).
Cercetătorii au identificat picturi în culori vii reprezentând animale, în special păsări de curte şi raţe sălbatice, ce erau gătite şi servite, cu vin sau alte băuturi, alături de fresca deja cunoscută, care înfăţişează o nimfă a apelor călare pe un căluţ de mare.
Mai mult, arheologii au descoperit în spaţiile din structura mesei resturi alimentare, care ar putea oferi informaţii valoroase asupra obiceiurilor gastronomice din Pompei, din perioada erupţiei Vezuvului, în 79 e.n.
În vasele de teracotă au fost descoperite un fragment de os de rață, precum și resturi de porc, de capră, peşte şi melci. Mai multe ingrediente erau gătite laolaltă, într-un preparat asemănător cu paella.
Într-un dolium – vas de lut asemănător unui butoi – au găsite boabe de fasole zdrobite, care serveau la modificarea culorii şi gustului vinului.
„Taraba pare să fi fost închisă şi abandonată în grabă de proprietarii săi, dar este posibil ca cineva, posibil bărbatul mai în vârstă, să fi rămas şi să fi pierit în timpul primei faze a erupţiei, în urma prăbuşirii mansardei”, a explicat Massimo Osanna, director general al Parcul Arheologic Pompei, într-un interviu acordat agenţiei Ansa.
Astfel de thermopolium erau foarte frecvente şi populare în Roma Antică. Doar în Pompei existau aproximativ optzeci de astfel de structuri.
Al doilea cel mai vizitat sit arheologic din Italia după Colosseum din Roma, Pompei a fost îngropat în urma erupţiei Vezuviului. În anul 2019, Pompei a atras aproape patru milioane de vizitatori.
Doar o treime din sit, care se extinde în prezent pe 44 de hectare, nu departe de Napoli, a fost dezgropat de arheologi.