Una din cinci familii din România ajunge sub pragul de sărăcie din cauza facturilor la energie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproximativ 21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie. Asta arată raportul anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Cuprins:
Povara facturilor la energie
Datele arată că povara costurilor cu energia continuă să afecteze puternic nivelul de trai, în special în mediul rural și în locuințele individuale. Analiza se bazează pe date din Institutul Național de Statistică, prin Ancheta Bugetelor de Familie.
Potrivit experților, fenomenul este complex și influențat de mai mulți factori.
„Sărăcia energetică este un fenomen complex, care nu poate fi descris printr-un singur indicator. Pentru a înțelege cu adevărat dimensiunea problemei trebuie să analizăm simultan date despre venituri, mediul de rezidență, costuri energetice, consum și caracteristicile locuințelor. Avem nevoie de date integrate pentru a putea construi politici publice eficiente”, declară Anca Sinea, coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.
Nici nu e de mirare, având în vedere că energia electrică s-a scumpit cu 56,92% în februarie 2026, cea mai mare scumpire din ultimul an, după eliminarea schemei de plafonare.
Familiile cu venituri mici, cele mai afectate
Raportul arată că situația este dramatică pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri.
Toate familiile aflate în prima categorie de venit și 72% dintre cele din a doua categorie ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie.
De asemenea, 44% dintre gospodăriile cu cele mai mici venituri reduc consumul de energie sub nivelul necesar, ceea ce reprezintă o formă severă de sărăcie energetică.
Diferențe mari între regiuni
Nivelul sărăciei energetice diferă semnificativ de la o regiune la alta.
În regiunea Nord-Est, aproximativ 32% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei.
În schimb, în regiunea București-Ilfov, procentul este mult mai mic, de aproximativ 6%.
Tot în Nord-Est se înregistrează și cel mai mare procent de gospodării care își reduc consumul de energie sub nivelul necesar.
Mediul rural, cel mai vulnerabil
Raportul arată că aproximativ 75% dintre gospodăriile afectate de sărăcie energetică se află în mediul rural.
Situația este influențată de mai mulți factori: venituri mai mici, locuințe mai puțin eficiente energetic și acces limitat la infrastructură energetică modernă.
În același timp, o parte importantă a gospodăriilor urbane alocă și ele o parte semnificativă din venituri pentru energie.
Tipul locuinței influențează puternic riscul de sărăcie energetică.
În România, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case. 87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei se află în locuințe individuale.
Cele mai afectate sunt locuințele construite din lemn sau paiantă, unde consumul energetic este mai ridicat.
Buteliile de gaz cresc presiunea asupra bugetelor
Raportul ORSE arată că aproximativ 43% dintre gospodăriile din România folosesc butelii de gaz pentru gătit, în special în zonele fără rețea de gaz natural.
Dacă aceste costuri sunt incluse în calculul cheltuielilor energetice:
- 32,3% dintre gospodării ajung să cheltuiască peste 10% din venit pentru energie
- 22,4% dintre familii ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor
Ce soluții propun experții
Specialiștii spun că problema nu poate fi rezolvată doar prin reducerea temporară a facturilor.
„Combaterea sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor. Este nevoie de politici structurale – investiții în eficiența energetică a locuințelor, acces la tehnologii moderne și soluții energetice adaptate comunităților locale”, afirmă George Jiglău, coordonator ORSE.
Experții recomandă investiții în eficiența energetică a locuințelor, extinderea infrastructurii energetice moderne și programe de sprijin mai flexibile pentru populația vulnerabilă.
