Pentru companiile afectate de criza din Ucraina ajutoarele nu pot depăși 400.000 de euro, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene.
Țările membre mai pot acorda garanții de stat și credite subvenționate.
Există și câteva condiții:
- ajutoarele să fie proporționale, adică să existe o legătură între sume și mărimea companiei, dar și expunerea acesteaia la criza din Ucraina
- definiția consumatorilor energo-intensivi să fie cea din Directiva privind Taxarea Energiei, adică societățile pentru care costurile cu achizițiile de energie reprezintă cel puțin 3 % din valoarea producției lor
- cerințe de sustenabilitate. Statele sunt invitate să introducă ținte legate de protecția mediului și securitatea aprovizionării.
Cadrul temporar este valabil până la data de 31 decembrie 2022.
Ce face România
România a aprobat deja prețuri plafonate la energie pe un an pentru companii în același pachet cu măsurile pentru consumatorii casnici.
Firmele vor plăti maximum 1 leu pe kWh la energie, cu tot cu TVA, până la 31 martie 2023.
La gaze, prețul maxim este de 0,37 lei/MWh cu TVA inclus pentru clienții noncasnici cu un consum de cel mult 50.000 MWh în anul 2021.
Marii consumatori au probleme
Guvernul Ciucă a anunțat că va urma un pachet separat de măsuri, pentru marile companii industriale.
Producătorul de aluminiu Alro, cel mai mare consumator de electricitate din România, și-a redus activitatea ca urmare a prețului mare la energie.
Combinatu chimic Azomureș s-a închis în decembrie din cauza prețurilor mari la gaze naturale. Îngrășămintele sunt produse prin procesarea gazelor naturale.
De asemenea, Chimcomplex a anunțat închiderea secțiilor mari consumatoare de gaze de la fostul combinat chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, în vreme ce secția de sodă de la Borzești își reduce producția la jumătate, potrivit Economica.net.