Experții consultați de Libertatea consideră noile măsuri de reglementare a prețurilor în energie, care se vor aplica între 1 aprilie 2022 și 31 martie 2023, drept un pas pozitiv pentru stabilizarea pieței, însă avertizează cu privire la o serie de consecințe neplăcute. Unii acuză faptul că inclusiv românii înstăriți vor beneficia de prevederi, în vreme ce alții atrag atenția că ordonanța blochează exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Cuprins:
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și fost director al Romgaz, atrage atenția că plafonarea preţurilor la energie se aplică şi bogaţilor, în timp ce săracii care nu se încadrează în limitele de consum vor plăti preţuri mari.
Ordonanța a plecat de la prezumția că dacă ai un consum mic ești sărac. Dar dacă ești bogat și ai aparate A+++ atunci consumi puțin. Dacă ești sărac și ai un frigider Fram de 50 de ani atunci consumi mai mult decât cel bogat.Dumitru Chisăliță:
Acesta se referă la o serie de prevederi ale ordonaței, aprobate vineri de Guvern, care leagă prețurile la energia electrică de consum:
Însă la gaze nu mai există limită de consum, astfel că beneficiază toți consumatorii casnici:
„La gaze beneficiază toată lumea, deși în nota de fundamentare se spune că ordonanța este pentru consumatorii vulnerabili, ceea ce înseamnă că în România toată lumea este vulnerabilă”, subliniază ironic Chisăliță.
Acesta susține că ordonanța nici nu trebuia să existe, deoarece România are deja o lege a consumatorului vulnerabil și aceea trebuia aplicată.
Otilia Nuțu, expert în energie la organizația neguvernamentală Expert Forum, spune că ordonanța va bloca extragerea gazelor din Marea Neagră și investițiile în energie regenerabilă.
Problema o constituie, în opinia Otiliei Nuțu, reglementarea prețurilor pentru producătorii de gaze.
Aceștia trebuie să vândă cu 150 lei/MWh gazele către furnizorii care alimentează populația și cu 250 lei/MWh gazele ce ajung la centralele termice din marile orașe.
„Ordonanța aduce acum preț reglementat pentru populație și CET-uri, dar menține supraimpozitul de 80% pentru gazele vândute către industrie. În plus, nu știm ce se va întâmpla peste un an. Când ai nevoie de ani de zile de stabilitate pentru a-ți recupera investiția și tu ai aceste modificări, ce faci?”, se întreabă ea retoric.
Chisăliță spune, la rândul său, că reglementarea „din pix” a prețurilor taie avântul investitorilor.
„Problema este în sine ideea de reglementare, care înseamnă că cineva poate să pună din pix un preț. Păi eu bag un miliard de dolari și tu pui un preț din pix? A explicat cineva de unde vine prețul de 150 de lei/MWh?”, se întreabă expertul.
Surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea că prețul de 150 de lei/MWh cu care producătorii interni de gaze trebuie să vândă „aurul albastru” către furnizorii ce alimentează populația vine din precedenta ordonanță de plafonare și compensare, care este acum în vigoare.
Prețul de 250 de lei/MWh pentru gazele ce trebuie să ajungă la centralele termice a fost ales astfel încât să fie reduse costurile cu gazele pentru CET-urile din marile orașe, dar permite și realizarea unui profit pentru producătorii de gaze, mai spun sursele.
În privința energiei electrice, Otilia Nuțu atrage atenția asupra prevederii din ordonanță prin care se introduce un impozit de 80% pe profiturile excepționale obținute din creșterea prețurilor.
În viziunea sa, Guvernul acționează greșit încercând să controleze prețurile. Nuțu spune că ar trebui crescută producția, atât la gaze, cât și la electricitate.
Soluțiile ar fi, așadar, intrarea în producție a zăcămintelor din Marea Neagră și instalarea de noi capacități regenerabile pentru curent electric. Investițiile sunt puse însă în pericol de aceste supraimpozite, arată experta.
Problema rămâne aceeași: poți să menții prețul cât vrei, dar tu nu ai destul gaz și destul curent. Problema este deficitul de ofertă. La gaze putem crește producția prin Marea Neagră, dar noi reglementăm prețurile, iar la energie putem crește oferta, dar supraimpozităm producția de energie regenerabilă.Otilia Nuțu:
Proiectele din Marea Neagră sunt blocate de prevederile din legea offshore, adoptată de către Guvernul PSD când acesta era condus de către Liviu Dragnea. Piedica o constituie un impozit suplimentar de 80% pe gazele vândute.
„Se dorește legea offshore, care ar fi urgență, dar de 2 ani sunt la guvernare și nu au făcut nimic. De ce nu se modifică legea? Unde este proiectul?”, spune Otilia Nuțu.
Situația este problematică și la electricitate, deoarece România merge invers față de trendul european, consideră experta.
„Cum putem să creștem? La nuclear te apuci azi și termini un proiect în 10 ani. Noi mizăm pe cărbune, dar dacă te uiți în comunicarea Comisiei Europene nu găsești cuvântul coal (cărbune – n.r.)”, punctează aceasta.
Corina Popescu, directorul general al companiei de stat Electrica, spune că ordonanța permite supraviețuirea furnizorilor, însă nu este de ajuns.
„Din perspectiva mea, pentru că tot ce s-a întâmplat până acum a fost pe umerii companiei, este o gură de oxigen ca să putem supraviețui. După ce această ordonanță va fi aprobată trebuie reforma pieței, schimbat modelul de piață”, arată Popescu.
Chisăliță spune că ordonanța este bună sau prostă în funcție cu ce o compari.
„Decât nimic, e bună. Dacă e să compari cu ce se putea face în 6 luni, este execrabilă. Dar, dacă n-ai nimic și mergi pe jos, e bun și un Trabant”, conchide acesta.
Ordonanța privind măsurile în energie trebuia să fie aprobată în urmă cu câteva zile, dar PSD nu a fost de acord cu forma respectivă, potrivit Hotnews.
Cele două mari partide au avut poziții divergente și în privința altor subiecte:
Foto: Hepta