România va putea folosi fondurile de coeziune pentru a investi în apărare și securitate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, va avea posibilitatea de a redirecționa o parte semnificativă din fondurile de coeziune pentru a sprijini industria de apărare și proiectele de securitate, relatează Financial Times.
Cuprins:
Modificarea politicii de cheltuieli a UE
În contextul tensiunilor din Ucraina și a presiunilor geopolitice crescute, Comisia Europeană a adoptat o schimbare de politică în măsură să permite alocarea unor fonduri europene pentru producția de armament, înzestrarea armatei și mobilitatea militară. Acest lucru s-a întâmplat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Concret, o treime din bugetul comun al blocului european, adică circa 392 de miliarde de euro din 2021 până în 2027, va putea fi folosită pentru a întări securitatea.
Acești bani vizează reducerea inegalității economice dintre țările UE. Până acum, doar 5% din aceste fonduri de coeziune au fost cheltuite.
Astfel sute de miliarde de euro vor fi utilizate pentru a sprijini dezvoltarea industriei de apărare, fără a încălca reglementările UE.
Până în prezent, aceste fonduri nu puteau fi utilizate pentru achiziționarea de echipamente militare. De acum înainte acestea vor putea fi alocate pentru infrastructura necesară în transportul militar sau fabricarea de produse cu dublă utilizare, cum ar fi dronele.
Sprijin pentru proiectele de securitate națională
Oficialii UE, citați de Financial Times, spun că, în următoarele săptămâni, statelor membre li se va transmite că vor avea mai multă flexibilitate în temeiul regulilor pentru a aloca fonduri de coeziune pentru a-și sprijini industriile de apărare și proiectele de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea drumurilor și podurilor pentru a permite trecerea în siguranță a tancurilor.
Și România va putea astfel să investească în proiecte esențiale pentru siguranța națională.
De asemenea, fondurile europene vor sprijini investițiile în producția de arme și muniții, deși interdicția de a folosi fonduri UE pentru achiziționarea acestora rămâne în vigoare.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a menționat că fondurile de coeziune pot fi utilizate pentru industria apărării, cu condiția ca acestea să contribuie la „misiunea generală de a îmbunătăți dezvoltarea regională”, inclusiv mobilitatea militară.
Presiune pe statele din estul Europei, în contextul regional de securitate
Această măsură va fi binevenită în special de către statele membre ale UE de la granița estică, inclusiv România. În aceste țări au crescut semnificativ cheltuielile militare după invazia pe scară largă în Ucraina a Rusiei.
„Trebuie să investim în proiecte de mobilitate militară care sunt costisitoare… și importante nu doar pentru o singură țară, ci și pentru întreaga regiune”, a declarat Gintarė Skaistė, ministrul finanțelor din Lituania.
„Suntem sub o presiune mai mare decât alții, avem nevoie de o prezență militară mai mare. Cheltuielile noastre pentru apărare sunt ridicate, iar următorul buget european ar trebui să țină cont de acest lucru”, a transmis Jürgen Ligi, ministrul finanțelor din statul baltic Estonia, pentru FT.
La începutul acestui an, Trump a avertizat aliații NATO că, dacă va ajunge din nou președinte, va încuraja Rusia să facă „ceea ce vrea” dacă membrii alianței nu vor respecta obiectivul de cheltuieli pentru apărare.
Polonia a făcut presiuni asupra Comisiei Europene pentru a crește cheltuielile pentru apărare. În acest an, Varșovia a alocat 4,1% din PIB-ul său pentru armată, dublu față de ținta NATO, iar în 2025 intenționează să ajungă la 4,7%.
Pragul obligatoriu pentru cheltuieli de securitate impus de NATO este de 2% din PIB.
În schimb, România a folosit în 2023 doar 1,6% din PIB pentru apărare, deși alocase 2,5%, după cum arată o analiză NATO.
Europa, mai sigură în viitor
Pe măsură ce presiunile externe cresc, UE își reorientează politica de cheltuieli pentru a sprijini apărarea și securitatea.
Schimbarea de politică reflectă un accent mai mare pe apărare în viitorul buget al Uniunii Europene, care va începe din 2028.
Un raport recent pentru Comisie, realizat de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, propune alocarea a 20% din acest buget pentru apărare.
Schimbarea politicii pentru susținerea cheltuielilor de apărare este sprijinită de state precum Germania, Olanda și Suedia, care preferă utilizarea fondurilor existente în locul emiterii de datorii comune sau al finanțării suplimentare din partea UE.
Redirecționarea fondurilor din alte domenii, precum infrastructura verde și digitală, către industria apărării ar necesita însă aprobarea Comisiei Europene, a declarat un oficial.
„Faptul că ar trebui să acordăm mai multă atenție apărării nu înseamnă că ar trebui să uităm de tranziția verde sau de coeziune”, a subliniat Piotr Serafin, viitorul comisar pentru bugetul UE, în cursul audierii sale de confirmare săptămâna trecută.
