Uniunea Europeană vrea să schimbe regulile pentru a permite Moldovei și Ucrainei să adere mai ușor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Uniunea Europeană analizează o schimbare majoră a regulilor de aderare, care ar putea deschide drumul Moldovei, Ucrainei și altor țări candidate către Uniune. Ideea este ca aceste state să poată deveni membre, dar fără drept de veto la început, adică fără puterea de a bloca deciziile luate de ceilalți membri, potrivit unui material publicat de Politico.
Cuprins:
Noii membri, fără drept de veto
Propunerea este susținută de țări precum Austria și Suedia, care vor ca procesul de extindere să meargă mai repede. În prezent, acesta este blocat de Viktor Orbán, premierul Ungariei, și de alte guverne care se tem că noii membri ar aduce competiție economică sau probleme de securitate.
„Viitorii membri ar trebui să renunțe la dreptul de veto până când reformele instituționale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor de politică, vor fi implementate”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german.
El a explicat că, în forma actuală, extinderea poate fi blocată oricând de un stat membru, ceea ce face Uniunea prea greoaie.
„Extinderea nu trebuie oprită din cauza statelor care blochează reformele”, a adăugat Hofreiter.
Între timp, țări ca Muntenegru sau Serbia așteaptă de ani buni să fie primite în Uniune. Muntenegru, de exemplu, a început negocierile încă din 2012, dar nu a ajuns nici azi la finalul procesului.
„Ultima țară care a intrat în Uniune a fost Croația, acum mai bine de 10 ani. Între timp, Marea Britanie a plecat. E timpul să revigorăm ideea unei Europe unite”, a spus președintele muntenegrean Jakov Milatović.
O soluție pentru a evita blocajele lui Orbán
Potrivit diplomaților citați de Politico, discuțiile se poartă acum informal între statele membre și Comisia Europeană. Planul ar permite ca țările candidate să fie primite mai repede, fără ca Uniunea să fie obligată să-și modifice tratatele, ceea ce ar fi un proces lung și dificil.
În plus, Comisia ar putea avansa negocierile fără a cere aprobarea tuturor celor 27 de țări la fiecare etapă, o schimbare care ar elimina posibilitatea ca premierul ungar Viktor Orbán să blocheze mereu discuțiile.
Moldova și Ucraina, simboluri ale apropierii de Europa
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus de mai multe ori că vrea ca Moldova și Ucraina să devină membre până în 2030. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat că Ucraina a plătit un preț uriaș pentru a-și apăra drumul european:
„Ucrainenii luptă în fiecare zi pentru a ține Rusia în afara Europei. În Moldova, credibilitatea perspectivei europene a fost decisivă. Nu cred că statele membre vor risca să piardă acest moment.”
În Republica Moldova, dorința de aderare a fost una dintre temele principale în campania câștigată de președinta Maia Sandu, care a promis apropierea țării de Uniunea Europeană.
O Uniune mai mare, dar și mai divizată
Totuși, nu toate statele sunt de acord. Franța, Olanda și Ungaria se opun eliminării dreptului de veto pentru actualii membri. Chiar și cancelarul german Friedrich Merz a spus că nu se așteaptă ca Ucraina să intre în Uniune înainte de 2034, când se încheie actualul buget european.
Mulți oficiali avertizează că amânările repetate pot slăbi influența Uniunii în regiune. „Trebuie să fim mai rapizi, mai puțin birocratici și mai eficienți. Dacă nu ne mișcăm, alții ne vor lua locul”, a spus Claudia Plakolm, ministrul pentru afaceri europene al Austriei.
