Neglijența hoților din Baia Mare, norocul polițiștilor. Au numărat banii fără mănuși și au lăsat urme de ADN. Așa a fost prins unul dintre ei!

• Libertatea a discutat cu specialiști criminologi și vă explică azi cum un infractor a fost reținut, după ce a numărat banii fără mănuși și a lăsat rămășițe de piele pe elasticul care ținea banii
  

• În luna mai, doi bărbați echipați în costume de motocicliști și cu fețele acoperite de căști au jefuit, în patru minute, o filială a Bănci Transilvania din Baia Mare. Au fugit cu 370.000 de lei.

• Specialiștii în genetică au descoperit celule de câțiva microni, desprinse de pe pielea spărgătorului de bancă.

Elasticele cu ADN, abandonate lângă scuterul folosit la jaf

La margine de oraș, pe o stradă lăturalnică, s-a descoperit ceva care avea să-l deconspire pe unul dintre cei doi bărbați care au spart o bancă din Baia Mare.

Lângă scuterul abandonat de hoți, criminaliștii maramureșeni au găsit mai multe elastice din cauciuc, care au fost folosite la legarea teancurilor de bancnote furate.

Prelevate cu mare grijă de la locul faptei, izolate perfect pentru ca eventualele urme să nu fie contaminate, elasticele au fost trimise specialiștilor în genetică.

Experții au descoperit pe acele bucățele din cauciuc, late de numai câțiva milimetri, amprenta genetică a unuia dintre infractori. Adică, ADN-ul  care l-a „trădat”, făcând astfel posibilă identificarea și mai apoi capturarea sa.

Transferul ADN-ului s-a produs atunci când hoții și-ar fi  împărțit banii

„Pe elastic au fost descoperite celule epiteliale, adică resturi invizibile ochiului, provenite din stratul superior de piele care se descuamează permanent, în mod firesc. Când banii au fost manipulați fără protecție, s-a făcut transferul de pe mâini, pe elastic. Migrarea ADN-ului s-a produs prin frecarea de cauciuc a pielii”, a declarat pentru Libertatea unui dintre experții implicați în rezolvarea cazului. 

„Laboratorul genetic a arătat că avem de-a face cu un singur ADN, care nu fusese contaminat sau amestecat cu alte probe, urme genetice bine recoltate de pe elastice, bine conservate și transportate, care ne-au dus la autor”, au explicat pentru cititorii Libertatea aceleași surse.

Orice suport poate „depozita” asemenea probe, dar condiția esențială este ca factori externi să nu acționeze asupra urmelor, ca să nu distrugă proba.

„Chiar dacă are doar câțiva milimetri, un suport pe care este material genetic – în cazul de față elasticul de prins bani -, este suficient de mare pentru a păstra niște celule care au doar câțiva microni. Orice suport poate poate depozita asemenea probe, dar condiția esențială este ca factori externi să nu acționeze asupra urmelor. Vorbim de raze ultraviolete, de orice fel de intervenție mecanică sau chimică ce poate distruge dovada ce trebuie transformată în probă”, explică specialistul. 

„De regulă, recoltăm o cantitate extrem de mică de material genetic. Acesta trebuie să fie curat, necontaminat.  Îl înmulțim cu ajutorul unor enzime în medii de cultură. Se folosesc aparate sofisticate, unde proteinele din care materialul genetic e făcut migrează, lasă niște dungi de migrație. Astfel, lanțul genetic obținut este comparat cu proba de referință, cu amprenta genetică a suspectului”, ne-a explicat Gheorghe Alexandrescu, medic legist, senior expert anatomie normală și anatomopatologică.

Când e compromise proba și nu poate duce prin AND la infractor

În cazul de la Baia Mare, spun surse judiciare, investigatorii au avut noroc, pentru că urmele biologice descoperite pe elastice nu au fost contaminate sau amestecate cu un alt ADN.

„Sunt câteva puncte care trebuie să se suprapună perfect cu materialul genetic comparat. Dacă procentajul este de sub 50 la sută, proba e compromisă, decade. Dacă suprapunerea nu este totală, dar este realizată în mai mult de jumătate din puncte, se fac niște teste statistice care indică ADN-ul suspectului. Mulți dintre suspecți se apără agățându-se tocmai de aceste suprapuneri incomplete obținute din compararea materialului lor genetic cu proba de referință prelevată de la locul faptei. Material genetic înseamnă sânge, secreții, epitelii descuamative bucale sau cutanate”, au completat surse medicale.

ADN-ul hoțului a „vorbit”, hoțul nu recunoaște

Chiar dacă a fost demascat de amprenta genetică pe care, imprudent, și-a lăsat-o pe bucățelele milimetrice de elastic cu care erau legați banii furați, hoțul nu recunoaște că el ar fi unul dintre cei doi autori ai jafului. În acest context nu a dezvăluit, pentru a nu se incrimina, nici numele complicelui său.

Cu toate acestea, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea consideră au obținut suficiente probe împotriva sa și l-au trimis în judecată în stare de arest preventiv. Investigatorii maramureșeni continuă cercetările pentru prinderea celui de-al doilea infractor participant la jaf, dar și pentru găsirea celor 370.000 de lei furați, sumă din care nu s-a recuperat niciun leu.

Instanța va fi însă cea care va decide dacă probele ADN sunt relevante.

Citește și:

La 10 ani, Mauro e nevoit să-și vândă picturile, doar pentru a avea hăinuțe de iarnă. Bunica lui are o pensie de 640 de lei și nu poate să-l ajute

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE