Unul din trei oameni crede că sfârșitul lumii e aproape: apocalipsa nu mai e subiect doar pentru teoriile conspirației
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O treime dintre americani cred că sfârșitul lumii va veni în timpul vieții lor, potrivit unui studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology. Cercetarea, realizată pe un eșantion de peste 3.400 de persoane din SUA și Canada, arată că ideile apocaliptice nu mai sunt izolate la „marginile societății”, ci influențează modul în care oamenii reacționează la crizele globale, relatează Mirror.
Cuprins:
Credințele apocaliptice, mai răspândite ca niciodată
Dr. Matthew Billet, autorul principal al studiului, subliniază că „credința în sfârșitul lumii este surprinzător de răspândită”. În SUA, aproape 33% dintre participanți consideră că apocalipsa va avea loc în timpul vieții lor. „Aceste convingeri influențează semnificativ percepția și reacția oamenilor la cele mai presante amenințări globale”, a declarat Billet.
Conform cercetării, oamenii își imaginează sfârșitul lumii în moduri diferite: când ar putea avea loc, ce îl va provoca și dacă e un eveniment de temut sau de acceptat. În context american, aceste convingeri sunt strâns legate de riscuri precum schimbările climatice, pandemiile, conflictele nucleare sau avansul tehnologiilor emergente.
Ce determină perspectiva asupra apocalipsei?
Echipa de cercetare a identificat cinci dimensiuni psihologice esențiale care influențează modul în care oamenii gândesc despre sfârșitul lumii:
- Apropierea percepută: cât de curând se așteaptă un dezastru final;
- Cauzalitatea antropogenă: dacă oamenii sunt responsabili pentru apocalipsă;
- Cauzalitatea teogenă: implicarea unei forțe divine sau supranaturale;
- Controlul personal: câtă influență simt oamenii că au asupra deznodământului;
- Valența emoțională: dacă sfârșitul este perceput ca fiind pozitiv sau negativ.
„Narațiuni diferite pe care oamenii le cred despre sfârșitul lumii pot duce la răspunsuri foarte diferite la problemele societale”, explică Dr. Billet, care acum este cercetător la Universitatea din California, Irvine. Spre exemplu, cineva care crede că schimbările climatice sunt provocate de oameni va susține politici de mediu mai stricte, în timp ce un om convins că apocalipsa are cauze divine ar putea fi mai pasiv.
Religia și cultura influențează percepția asupra viitorului
Studiul, arată și diferențe semnificative între diversele confesiuni religioase. Deși majoritatea participanților – fie religioși, fie nereligioși – au fost de acord că oamenii joacă un rol important în soarta umanității, viziunea asupra apocalipsei variază în funcție de credințele culturale și religioase. „Aceste diferențe arată cum religia și cultura modelează modul nostru fundamental de a privi lumea și viitorul colectiv”, a subliniat Billet.
Implicații asupra răspunsului la crizele globale
Participanții care consideră că apocalipsa este iminentă și provocată de oameni tind să perceapă un risc mai mare în fața amenințărilor globale. În consecință, aceștia susțin măsuri mai drastice pentru a combate crizele. Pe de altă parte, cei care cred în controlul divin asupra sfârșitului lumii sunt mai puțin dispuși să sprijine acțiuni preventive.
Cercetarea a inclus cinci categorii de riscuri existențiale globale, identificate de Forumul Economic Mondial: economice, de mediu, geopolitice, societale și tehnologice.
„Astfel de diferențe culturale complică coordonarea răspunsurilor la riscurile globale, atât în interiorul țărilor, cât și între ele”, afirmă Billet.
De ce este importantă înțelegerea credințelor apocaliptice?
Studiul vine într-un moment critic, în care coordonarea globală este esențială. Dr. Billet avertizează că „acceptarea narativelor apocaliptice, precum cele despre Semnul Fiarei sau sfârșitul lumii din cauza schimbărilor climatice, poate submina eforturile de vaccinare sau motivația tinerilor de a combate crizele ecologice”.
Concluzia cercetătorilor este clară: „Indiferent dacă o anumită narațiune apocaliptică este sau nu corectă, aceasta are consecințe reale asupra modului în care oamenii răspund la riscuri concrete. Dacă vrem să construim un consens pentru a aborda schimbările climatice, siguranța inteligenței artificiale sau pregătirea pentru pandemii, trebuie să înțelegem cum percep comunitățile aceste amenințări prin propriile lentile culturale.”
Într-o lume expusă riscurilor catastrofale, concluzionează Billet, „această înțelegere nu a fost niciodată mai importantă.”
