Un veteran de război de 102 ani a dat în judecată statul francez și solicită să fie plătit pentru munca depusă într-o fabrică chimică în cel de-al Doilea Război Mondial

Cuprins:

Ce sumă solicită veteranul de război statului francez

În vârstă de 102 ani, veteranul de război solicită 43.000 de euro statului francez pentru munca forțată pe care a efectuat-o în Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Vreau să mă simt mândru că sunt francez și să pot lăsa în urmă această istorie franco-germană. Mă simt trădat de politicieni”, a declarat Albert Corrieri, care va împlini anul acesta 103 de ani.

Luat cu forța dintr-un restaurant din Marsilia

Corrieri avea doar 21 de ani când ofițerii germani l-au luat de la restaurantul din Marsilia, unde lucra ca instalator. A fost trimis în Germania ca parte a programului Serviciului de muncă obligatorie (STO) adoptat de guvernul francez de la Vichy în 1943.

Corrieri a lucrat la uzina chimică IG Farben din lagărul Ludwigshafen până când a fost eliberată de soldații americani la 15 aprilie 1945.

La aproape opt decenii de la încheierea muncii sale forțate, centenarul a introdus un dosar împotriva statului francez, susținând că ar trebui să i se plătească despăgubiri cu 43.000 de euro – echivalentul a aproximativ 10 de euro pe oră – pentru cei peste doi ani de muncă pe care i-a desfășurat împotriva voinței sale în timpul războiului.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Se luptă pentru banii încă din 1950

Corrieri a declarat pentru Euronews că se luptă pentru a primi o despăgubire încă din 1950.

„Nu am ajuns niciodată nicăieri, dar anul trecut un prieten vechi mi-a recomandat să duc cazul în judecată”, a spus el.

„Timpul nu este de partea mea, nu-mi permit ca asta să dureze mult mai mult timp. A obține banii înseamnă demnitate, este ceea ce mi se datorează și îi voi lăsa copiilor mei dacă nu îi pot cheltui pe toți”, a adăugat Corrieri.

Bătrânul de 102 ani a participat marți la o audiere pentru cazul său la Marsilia.

Statul invocă un termen de prescripție, avocatul și clientul său nu renunță

În timpul ședinței, raportorul public al instanței a declarat că o lege din 1951 – care permite muncitorilor obligați să ceară daune de la statul francez – funcționează cu un termen de prescripție din 1955 încoace.

În aceste condiții, ar fi prea târziu pentru Corrieri — care așteaptă o hotărâre judecătorească din 18 martie — să depună cererea.

Michel Pautot, avocatul lui Corrieri, susține că un astfel de scenariu ar fi o încălcare a dreptului internațional.

„Clientul meu a fost deportat și înrobit, ambele fiind crime împotriva umanității. Aceste crime nu sunt prescrise, așa că dacă instanța ne refuză cererea, ar însemna că există un standard dublu pentru crimele împotriva umanității”, a spus el.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Referitor la crime împotriva umanității, amintim că un fost gardian al unui lagăr nazist a fost trimis în judecată la vârsta de 100 de ani. Este acuzat de complicitate la peste 3.500 de crime, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Luptă pentru istorie și amintire”

Revenind la subiectul principal, documentele analizate de Euronews, care includ cardul de deportare al lui Corrieri oferă dovada că acesta a fost obligat să lucreze în cadrul Serviciului Muncii Obligatorii.

Pautot a spus că speța este importantă pentru că a fost „o luptă pentru istorie și amintire”.

„Nu trebuie să rămână victimă uitată a istoriei”, a adăugat el.

Nu este un caz singular

În timp ce sute de mii de cetățeni francezi au fost deportați să muncească în lagăre de muncă forțată, mulți au murit la fața locului și doar o parte dintre ei sunt încă în viață.

Acesta nu este primul caz de acest gen, deoarece Pautot a depus un dosar de despăgubire la Nisa în februarie, în numele unui alt centenar, Erpilio Trovati, care a executat, la rândul lui, muncă forțată în timpul războiului.

Cererea lui Trovati a fost respinsă deoarece s-a considerat că dosarul a fost introdus prea târziu din cauza prescripției pentru muncitorii forțați din 1955. El a făcut însă recurs împotriva deciziei.

Urmărește-ne pe Google News