Via Danubiana. Traseul proiectat pe 1.075 de kilometri, de la Baziaș la Sulina. Sectorul-pilot, construit deja în Giurgiu 

Drumul trece prin păduri, insule, canale și ostroave

Din 2025, au continuat lucrările pe sectorul din județul Teleorman. Pentru 2026, inițiatorii lucrează extinderea proiectului în județele Călărași și Olt. Traseul traversează păduri de mal, insule, canale și ostroave. Proiectul își propune ca traseul să parcurgă întreg cursul Dunării pe teritoriul României până în 2036 și să ofere o rută continuă care poate fi explorată pe jos, cu bicicleta ori din caiac.

Se va întinde, conform planului, în toate cele 13 județe riverane (Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța), însumând 1.075 de kilometri de traseu, de la Baziaș la Sulina. 

Via Danubiana este un proiect inițiat de Asociația MaiMultVerde, dedicat reconectării oamenilor cu Dunărea și natura. Traseul urmărește fluviul pe tot parcursul său românesc, traversând pajiști, păduri, sate și orașe istorice. Proiectul își propune să creeze o rețea ecoturistică sustenabilă, care să stimuleze economia locală și să sprijine conservarea biodiversității și a patrimoniului cultural de pe malul Dunării.

Sub sloganul „Via Danubiana – traseul care te întoarce cu fața către apă”, proiectul își propune, pe termen lung, să parcurgă întreg cursul Dunării pe teritoriul României – peste 1.000 de kilometri – și să ofere o rută continuă ce poate fi explorată pe jos, cu bicicleta sau din caiac.

Ideea de a amenaja traseul ecoturistic Via Danubiana s-a desprins din concluziile unui studiu realizat în cadrul programului Cu Apele Curate, implementat de Asociația MaiMultVerde din anul 2019, cu scopul de a reduce poluarea cu plastic a apelor Dunării. 

Program dedicat comunităților riverane

Acesta a relevat că, deși „multiple instituții, atât la nivel național cât și local, împart responsabilități în privința reglementării și gestionării deșeurilor”, majoritatea locurilor din lunca fluviului sunt „ale nimănui” atunci când vine vorba de protejarea lor.

„Via Danubiana a fost inițiat, în consecință, ca un program care să redea comunităților riverane convingerea că apa și malurile Dunării le aparțin și că patrimoniul natural al acestora, valorificat sustenabil, le poate aduce beneficii economice pe termen lung”, a declarat pentru Libertatea Doru Mitrana, președintele Asociației MaiMultVerde. 

În 2023, ca parte a programului Cu Apele Curate, cu scopul de a promova zone mai puțin cunoscute de pe malurile Dunării sau ale afluenților săi, au fost amenajate prin intervenții minim invazive cinci poteci tematice. 

Două dintre acestea, aflate în județul Giurgiu, au fost apoi unite, în 2024, prin primul tronson Via Danubiana, care se întinde pe aproximativ 70 de kilometri, de la Găujani, în vest, via Giurgiu, până dincolo de Gostinu, în aval. Acestea sunt și punctele în care sunt amplasate primele trei borne ale traseului.

Dezvoltarea capacității de măsurare a numărului de vizitatori este prevăzută prin integrarea, în viitor, a Via Danubiana în EuroVelo 6, ruta care leagă Atlanticul de Marea Neagră. 

„Dincolo de cifre însă, proiectul-pilot din județul Giurgiu a evidențiat o serie de măsuri necesare gestionării unui flux în creștere de turiști, precum limitarea accesului auto la digurile de protecție, combaterea abandonării deșeurilor pe maluri și evidențierea statutului de zone de protecție a biodiversității pe care îl au aceste locuri”, mai spune Doru Mitrana. 

Un traseu unic în România

După cei 72 de kilometri marcați în 2024 în județul Giurgiu, între Găujani și Gostinu, în 2025 au fost cartografiate obiectivele – naturale, cultural-istorice, plaje, arii protejate, locuri de cazare și masă – de pe 110 kilometri din județul Teleorman. 

O primă bornă, împreună cu panourile de promovare a traseului și a obiectivelor, a fost amplasată la Islaz, urmând ca în prima parte a anului 2026 să fie instalate și la Turnu Măgurele, Suhaia, Zimnicea și Pietroșani, unde cele două segmente județene din Via Danubiana vor face joncțiunea.

„Obiectivul este ca Via Danubiana să acompanieze Dunărea pe întregul ei parcurs prin România, prin toate cele 13 județe riverane – Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța – însumând 1.075 km de traseu, de la Baziaș la Sulina. Via Danubiana este un traseu de lungă distanță construit integral în jurul fluviului și al biodiversității asociate acestuia. 

El urmărește Dunărea pe întreaga sa porțiune românească și conectează comunități, peisaje și ecosisteme de-a lungul malurilor sale: zone umede, pajiști inundabile, arii naturale protejate și situri Natura 2000. Din acest punct de vedere, este un traseu unic în România, care pune în valoare relația dintre fluviu, natură și oamenii care trăiesc de-a lungul lui”, precizează Doru Mitrana. 

La ritmul actual de aproximativ un județ pe an, traseul ar urma să fie integral marcat în anul 2036. Dincolo de extinderea fizică, programul Via Danubiana are în vedere activități de mentenanță, promovare și dezvoltare în profunzime pe termen lung.

„Biodiversitatea poate aduce bunăstare”

„Via Danubiana poate deveni un fir care să atragă vizitatori inclusiv în comunități fără tradiție turistică și să îi determine pe localnici să dezvolte servicii și produse ecoturistice, contribuind totodată la conservarea atracțiilor naturale și culturale ale zonei. Dezvoltarea asociată cu Via Danubiana poate fi, pentru unii, motiv de a reveni acasă sau de a rămâne, acolo unde în prezent nu se întrevăd suficiente oportunități de viitor. 

Proiectul își propune, în primul rând, să cultive în comunitățile riverane ideea că biodiversitatea și patrimoniul cultural, redescoperite și protejate, pot aduce bunăstare. Acest lucru se întâmplă deja în alte regiuni din Europa sau din România, unde turismul la Dunăre contribuie semnificativ la economia locală”, explică Doru Mitrana, președintele Asociației MaiMultVerde. 

Un prim demers de promovare a unor astfel de exemple de bună practică a fost evenimentul organizat în noiembrie 2025, la Alexandria, unde cetățeni ai localităților dunărene din județul Teleorman și reprezentanți ai autorităților publice locale au aflat despre inițiative funcționale din Austria, Slovacia, Ungaria sau din alte regiuni ale României. În jurul unor trasee similare, localnicii au dezvoltat treptat capacități de primire a vizitatorilor și servicii ce completează experiența turistică, fără investiții majore.

Revenind la Via Danubiana, trebuie spus că obiectivele din fiecare județ de pe traseu sunt listate în ghidurile disponibile pe viadanubiana.ro sau prin scanarea codurilor QR de pe bornele și panourile de informare. 

Iar obiectivele sunt extrem de variate, de la plajele pustii cu nisip fin, peisajele cu păpuriș și sălcii, până la reperele culturale și istorice – de la sate și orașe mici cu biserici sau case vechi, până la vestigii care vorbesc despre istoria romană sau medievală a regiunii, precum coiful de cavalerie roman descoperit lângă Islaz și expus la Muzeul Județean din Alexandria.

„Via Danubiana are de toate pentru toți, dar poate mai important decât obiectivele descoperite pe traseu este obiectivul cu care pornești la drum: descoperirea unor locuri mai liniștite din lume, din natură și din noi”, concluzionează Doru Mitrana. 

Colecția de obiecte de altădată, o bornă originală

În județul Teleorman,‍‌‍‍‌‍‌‍‍‌ Via Danubiana leagă obiective cultural-istorice încă puțin cunoscute – precum Colecția de obiecte de altădată din Islaz, Cetatea Turnu sau Muzeul Etnografic Suhaia – de peisaje cu plaje sălbatice și locuri liniștite de popas.

Gheorghiță Zărafu are 57 de ani și este din comuna Islaz, Teleorman. De câțiva ani adună obiecte tradiționale și spune poveștile locului printr-o colecție ce păstrează memoria satului dunărean în Colecția de obiecte de altădată din Islaz.

Acesta a povestit pentru Libertatea și cum s-a născut ideea colecției de obiecte de altădată: „Povestea a început acum vreo 6-7 ani. Am fost la un prieten care avusese o casă veche, iar pe locul acela nu mai rămăsese decât o masă și o lampă. Am luat lampa și am agățat-o în casă. Când a văzut-o fiica mea, m-a întrebat: «Tati, ce e aia?». 

Atunci mi-am dat seama că dacă ea, care e copil de la țară, nu știe ce e o lampă veche, ce vor ști copiii copiilor ei?Așa am început să strâng obiecte: un război de țesut, o suveică, o spată ruptă, găsită pe marginea satului. Mama a avut război de țesut, iar iarna, când eram copil, războiul era în casă. (…) Ideea a fost să păstrez tradițiile și povestea locului prin obiectele din colecție”.

Numeroși turiști străini au văzut până acum colecția deosebită a lui Gheorghiță Zărafu. La un moment dat a oprit un neamț la poarta sa pentru a face fotografii la caisul din curte. 

Iar Gheorghiță Zărafu l-a invitat prin semne înăuntru, l-a servit cu niște caise, iar turistul german a rămas foarte impresionat de ce a văzut în colecție. Mai ales de ospitalitate. Avea alte idei despre români și a fost surprins, spunându-i gazdei sale: «De ce nu încerci să aduci turiști aici, să vadă cât mai mulți oameni din afară lucrurile astea valoroase?»”

„Trebuie să arătăm și altora frumusețea de aici”

Gheorghiță Zărafu este de părere că Via Danubiana poate schimba potențialul turistic al Teleormanului.

„Inițiativa Via Danubiana este nemaipomenită, chiar mă așteptam la așa ceva. Dacă s-a putut face Via Transilvanica, mă întrebam de ce nu se face și la noi, aici, pe Dunăre. Un astfel de traseu poate să vorbească mai mult despre Teleorman și despre ce avem noi de oferit. Eu sunt din Islaz și nu cred că există un loc mai frumos decât aici. Avem o suprafață de bălți și gârle de aproximativ 500 de hectare. 

Când cresc apele, zona e parcă mai frumoasă decât Delta: nuferi, trestie, rogoz, foarte multe păsări. Găseai, în trecut și dropia aici, îmi spuneau bunicii. E un adevărat paradis. Primăvara, când înfloresc crinii, toată zona e plină de flori. Când eram copil, se pescuia foarte mult, iar în timpul foametei din anii 50, bunicii aveau pește de acolo, așa au supraviețuit”.

De asemenea, și povestea locului este importantă. Comuna Islaz este aproape de Siliștea-Gumești, satul lui Marin Preda iar personajul său, Moromete, era tot din această zonă. Aici erau gospodării tradiționale, cu case din chirpici, cu prispă, unde oamenii stăteau afară, mâncau pe prispă și trăiau mult în curte, exact așa ca în cărți. 

Gheorghiță Zărafu este foarte atașat de aceste locuri deosebite ce sunt acum pe traseul Via Danubiana. 

„Mă leagă aproape totul. Aici m-am născut, aici am crescut și nu am fost plecat foarte mult. Când ești zilnic în mijlocul locurilor astea nu sunt doar frumoase, ci îți dau liniște. Tradițiile sunt cele care mă ancorează cel mai mult și îmi place să le spun povestea, așa cum v-o spun și acum. Sunt și apicultor și am peste 250 de familii de albine. Copiii care au plecat la București se întorc săptămânal acasă, ne ajută și revin mereu.(…) 

Eu simt că am un rost aici: să păstrez locul, să le arăt copiilor și celor care vin din afară cum se trăia și ce tradiții  și cum trăiau oamenii aici. Proiectul poate fi o șansă ca oamenii să se întoarcă, să redescopere ce avem și să arătăm și altora frumusețea de aici”, mai spune Gheorghiță Zărafu. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro