Mergi direct la conținut »
Viața în sălbăticie, varianta românească. Povestea lui Ion Adămuță, cabanier la Mălăiești, cea mai veche și iubită cabană din Bucegi: ”Civilizația e pe munte, în oraș e junglă”
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Viața în sălbăticie, varianta românească. Povestea lui Ion Adămuță, cabanier la Mălăiești, cea mai veche și iubită cabană din Bucegi: ”Civilizația e pe munte, în oraș e junglă”

Viața în sălbăticie, varianta românească. Povestea lui Ion Adămuță, cabanier la Mălăiești, cea mai veche și iubită cabană din Bucegi: ”Civilizația e pe munte, în oraș e junglă”

A fost la TV în deschiderea tuturor programelor de știri și toate ziarele au scris despre el când a coborât de pe munte, în rucsac, o capră neagră cu piciorul rupt. Pentru Ion Adămuță, însă, n-a fost o operațiune chiar așa de ieșită din comun. De 50 de ani trăiește pe munte, ”în civilizație”, zice el. E cabanier de-o viață la Mălăiești, cabană pe care a și reușit, în 2006 s-o cumpere. E și salvator montan, șeful Salvamont Râșnov.

De Iulian Cuibar,

Oamenii care au urcat măcar o dată în viață la Cabana Mălăiești, poate cea mai iubită cabană din Bucegi, n-au cum să nu-l știe pe Adămuță. Bărbatul a ajuns pe munte în urmă cu 50 de ani, adică pe când avea doar câteva luni. L-a dus tatăl său, vânător de meserie, iar de atunci a rămas fidel locului.

Ajutor de salvamont la 16 ani

„Au trecut 50 de ani de când sunt pe valea asta. Este cea mai frumoasă din Bucegi, frumuseţea şi puritatea locului fiind menţinute de condiţiile relativ dificile de acces. Nefiind telecabină, singurul mod de a ajunge la cabană este pe jos, doar cu bocancii. Astfel se mai selectează un pic turiştii şi numărul acestora. Mai avem parte şi de pantofari, pe care de cele mai multe ori suntem nevoiţi să-i salvăm şi să-i coborâm în siguranţă”, spune Ion Adămuță.

Și se presupune că știe ce spune. De la 16 ani a intrat în organizația „Amicii Salvamontului”, iar patru ani mai târziu devenea salvamontist cu acte în regulă.

Ion Adămuță

În prezent este șef al Salvamont Râșnov și proprietar al Cabanei Mălăiești. Din 365 de zile ale unui an, 300 le petrece sus, în civilizaţie, aşa cum îi place să numească muntele.

Toată lumea spune că civilizaţia este la oraş. Eu sunt de părere că este tocmai invers. De fiecare dată când cobor şi ajung în oraş, am impresia că am intrat într-o junglă şi nu mai ştiu cum să fac să termin treaba mai repede, să mă pot întoarce la cabană

Ion Adamuță, cabanier Mălăiești

Urcă zilnic la 1.720 de metri. Uneori de două sau chiar trei ori, cărând zeci de kilograme într-un rucsac.

Cum a reușit un medic din Botoșani să se vindece de cancer cu prognoză nefavorabilă. „Nimeni nu îți dă nici o garanție”
Recomandări

Cum a reușit un medic din Botoșani să se vindece de cancer cu prognoză nefavorabilă. „Nimeni nu îți dă nici o garanție”

Cel mai rapid timp de urcare a fost de 42 de minute, pe un traseu pe care în mod normal face o oră şi jumătate, iar un turist două ore şi jumătate.

Lungul drum spre cabană

A încercat pentru prima dată să cumpere Cabana Mălăieşti în 1994, când OJT Predeal a scos clădirea la licitaţie, însă preţul mult prea mare cerut l-a obligat pe Ion Adămuţă să renunţe, cel puţin pentru o vreme, la idee. După doar trei ani, un incendiu devastator a făcut ca din cabană să rămână doar o ruină, unul din simbolurile munţilor Bucegi dispărând.

În anul 2000, primăria din Râşnov a început să lucreze la refacerea cabanei, însă lucrările se derulau foarte greu. După şase ani de la începerea lucrărilor, abia se reuşise ridicarea pereţilor.

În anul 2006, Ion Adămuţă a reuşit să cumpere cabana şi să concesioneze terenul de sub ea pentru o perioadă de 49 de ani demarând în forţă lucrările de refacere. A reuşit în scurt timp să aducă Mălăieștiul la stadiul în care putea primi turişti.

Într-un singur an a reuşit să construiască acoperişul, să termine sala de mese, bucătăria, precum şi o anexă, iar acum cabana a ajuns să ofere 96 de locuri de cazare.

Pilele dezvoltatorilor imobiliari. Ce i-a propus un director Apa Nova unui bucureștean pentru a renunța la plângeri!
Recomandări

Pilele dezvoltatorilor imobiliari. Ce i-a propus un director Apa Nova unui bucureștean pentru a renunța la plângeri!

Prietenul animalelor

Pe lângă munca la cabană, Ion Adămuţă se ocupă şi cu îngrijitul vânatului din zonă construind sărării, locuri special amenajate, unde amplasează bulgări de sare pentru caprele negre şi căprioare. Tot pentru acestea, pentru perioadele grele în care hrana se găseşte mai greu, a construit hrănitoare în care pune frunze de răchită.

Un episod aparte a avut loc în această vară, când Ion, ajutat de fiul său Vlad, în vârstă de 24 de ani, a preluat în rucsac o capră neagră de 50 de kilograme, rănită la un picior, ducând-o la un medic veterinar.

Ion și fiul său, Vlad, cu capra neagră în rucsac

De altfel, fiul lui este cel care, încet, încet, preia ștafeta. „În această meserie nu ieșim la pensie, dar parcă mai trebuie să ne uităm în buletin”, spune cabanierul de la Mălăiești.

Iohannis a semnat decretul de retragere a decorației pentru Adrian Năstase. Ce alte nume grele mai sunt pe listă
Recomandări

Iohannis a semnat decretul de retragere a decorației pentru Adrian Năstase. Ce alte nume grele mai sunt pe listă

Lupta celor doi pentru păstrarea curată a muntelui şi a naturii este dusă în fiecare zi. De fiecare dată, după urcatul cu marfa la cabană, la coborâre reuşeşte să umple rucsacul cu gunoaie lăsate în urmă de turişti.

Schi alpin în mai și festival de folk în august

Și pentru că iubește muntele, dar și pe oamenii care îl respect, Adămuță și-a legat numele și de două evenimente dedicate lor și a dus mai departe tradiția.  Festivalul „de la înălţime” – „Floare de colţ” și Cupa Mălăiești sunt cele mai importante tradiții ale locului.

Festivalul de folk, înființat în urmă cu decenii, a căpătat la ediția din acest an o altă dimensiune. Dacă în trecut participau aproximativ 100 de oameni, în august 2019 au fost 600.

„Ne-am hotărât să extindem evenimentul, ca organizare, număr de persoane etc. Şi am reuşit să facem acest lucru, cu eforturi considerabile, încă din luna ianuarie. Au fost peste 600 de persoane, iar programul a fost ceva mai complex decât în anii trecuţi. Bineînţeles că toată lumea a fost încântată şi vom merge pe aceeaşi idee în viitor”, a spus cabanierul Ion Adămuţă.

Pe durata celor trei zile de festival au avut loc loc recitaluri de cântece de munte şi muzică folk, concursuri de improvizaţie, dar şi de interpretare pentru juniori şi adulţi.

Și Cupa Mălăieşti la schi alpin are o tradiţie de trei decenii şi jumătate. Astfel, la începutul lunii mai are loc un un spectacol deosebit, concurenţii bucurându-se atât de soarele de vară, dar şi de un strat gros de zăpadă.

Revelion printre stele

O altă tradiție a locului este cumpăna dintre ani, petrecerea cu meniu clasic pentru Anul Nou, dar şi cu ciorba de fasole de a doua zi, tradiţională pentru înălţimile munţilor.

Bonus, foc de tabără, vin fiert și diverse jocuri. De obicei, locurile se epuizează încă din luna noiembrie, iar aprovizionarea se face, de asemenea, din timp, cu caii.

Prima cabană din Bucegi

Mălăiești a fost prima cabana construită în Munții Bucegi, în 1882. Inițial, era un simplu adăpost din lemn, situat ceva mai jos de locul unde se află astăzi cabana. În 1897, adăpostul a ars din temelii, fiind reconstruit un an mai târziu.

În anul 1923, cabana Mălăiești a fost distrusă de o avalanșă, iar în 1924 s-a decis relocarea ei. Resturile fostului adăpost au fost cărate 150 de metri mai sus, în golul alpin, unde s-a ridicat noua construcție.

Între anii 1938 și 1939, cabana a fost mărită, având 100 de locuri în camere cu priciuri pe timp de vară  și 50 pe timp de iarnă, iar în 1967 a fost modernizată. De asemenea, la 1 mai se desfășura renumitul concurs de ski din Valea Mălăiești, potrivit informațiilor istorice de pe site-ul cabanei.

În martie 1998, însă, cabana a ars din nou, rămânând în picioare doar clădirea Refugiului Salvamont, construit de curând. Se pare că incendiul ar fi pornit de la unul din hornurile cabanei, în care s-a aprins cenușa. Până la sosirea ajutoarelor, cabana a ars complet. Au rămas doar amintirile și un cântec vechi: „Dacă vii din orice parte / La Râșnov să te oprești / Vei afla în scurtă vreme / De cabana Mălăiești”.

Victimă a celei mai mari avalanșe din ultimii 50 de ani

În următorii ani, Refugiul Salvamont a constituit singurul adăpost pentru turiști, însă a fost construită o nouă cabană, care a fost dată în funcțiune în două etape: mai întâi o anexă (2006), apoi clădirea cea mare (2007).

Noua cabană a avut și ea de suferit. În primăvara anului 2007, adăpostul neconsolidat al cabanei a fost nimicit de una dintre cele mai mari avalanșe din ultimii 50 de ani, ce a coborât de pe Bucșoiu, în ”Șuvoiul Caprelor”. În Valea Mălăiești a rămas un strat de 50 de cm de zăpadă grea, iar toată zona ”La Blide” a fost măturată de avalanșe grele ce au rupt trunchiuri de copaci.

În prezent, cabana poate caza 100 de persoane, în camere cu 3, 4, 6, 9 și 14 paturi, și este deschisă în permanență.

țPotrivit site-ului Cabanei Mălăiești, primul cabanier al adăpostului a fost Ioan Stănilă (fiul unui cunoscut vânător de urși), râșnovean născut la 1846

Close
Închide
  Close