VIDEO/ Clotilde Armand, franțuzoaica pentru care România înseamnă acasă, le urează românilor un Paște fericit: „Am încredere în acest popor. Binele învinge întotdeauna!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Clotilde Armand, politician, inginer, cu dublu Master of Science la MIT, manager, are sânge francez „vechi de sute de ani, de pe la 1500”. Dar inima ei bate românește.
Cuprins:
E căsătorită cu un matematician român și locuiește, împreună cu el și cu cei patru copii ai lor, în România. „Suntem multiculturali, dar suntem mai ales români, soțul meu este ortodox, vrem să simțim Paștele ca toată lumea de aici. Pentru mine, partea mai spirituală a fost săptămâna trecută, de Paștele catolic, este religia pe care am primit-o în copilărie, în sufletul meu este legată de Franța, de părinții mei. Acum, va fi o sărbătoare pe care o trăim cu familia din România, cu prietenii noștri români. E fericire să fim toți, împreună acasă”.
„Aici, copiii știu de unde vin ouăle, știu și de la ce găină”
Dintre obiceiurile de Paști din România, Clotilde Armand spune că îi place cel mai mult partea cu vopsitul ouălor. „Pentru că sunt ouă adevărate. În Franța mâncăm ouă de ciocolată. Când ești copil, ești fericit, dar când ești adult, după unul, două, nu mai poți. Aici știm de unde vin ouăle, din curtea cărui om, e o legătură cu satul pe care n-o mai avem Franța. Acolo exodul rural s-a petrecut demult. Oamenii tot vor să se întoarcă la țară, agroturismul pe care-l vrem în România există deja în Franța. Dar nu mai avem aceste legături vii și adevărate cu satul, nu mai avem bunici la țară, copiii nu mai știu de unde vin ouăle. Pe când în România copiii știu și găina de la care au venit ouăle”.
Clotilde Armand a precizat că în Franța Paștele și-a pierdut mult din semnificația religioasă. „O să mergem, desigur, la slujba de Înviere. Anul trecut, au fost părinții mei aici, au fost foarte impresionați de cât de credincios e poporul român, de cât de mare semnificație are această sărbătoare. În Franța, Crăciunul a devenit petrecerea copiilor, cu cadouri, iar Paștele e o sărbătoare legată de primăvară, tot pentru copii. E prima sărbătoare după iarnă. Dar partea spirituală e mult mai puțin pregnantă decât în România. Toată lumea își spune: Hristos a înviat! Adevărat a înviat! În Franța foarte multă lume nu mai știe semnificația acestei sărbători, ceea ce e păcat”.
„Ortodocșii și catolicii sunt cele două părți ale crucii”
Vorbind despre incendiul de la Notre Dame și controversele legate de donațiile uriașe care au urmat, Clotilde Armand a explicat diferența de perspectivă dintre catolici și ortodocși.
„O cruce are două părți: orizontală și verticală. Ortodocșii caută o legătură directă, spirituală, cu Dumnezeu, pe verticală. Catolicii consideră că prin ceilalți ajungi la Dumnezeu, în ceilalți vezi fața lui Dumnezeu. Este o biserică socială. Prin faptul că le dăm săracilor tot ce putem așa dovedim că suntem creștini și că Îl iubim pe Dumnezeu. În Occident este această solidaritate, această dorință de egalitate. E normal ca preoții să fie foarte săraci, să fie exemple din acest punct de vedere: oameni care au dat totul pentru Dumnezeu, adică pentru ceilalți. Pe când în România, preotul este un intermediar al legăturii cu Dumnezeu. De aceea oamenii îi dau totul preotului, bogății, vor să fie frumos îmbrăcat, îi arată un mare respect”.
Clotilde Armand a adăugat că „în Occident, mulți au uitat de unde vine această solidaritate, că a venit din creștinism. Am uitat de unde am pornit”.
„Le putem da săracilor mai mult decât bani”
„Eu cred că avem și nevoie de simboluri, de ceva care ne leagă afectiv”, a continuat vicepreședintele USR. „Pentru mine, Notre Dame e mult mai mult decât un monument. Nu e doar spiritual, ci și istoric… toți regii noștri care au fost încoronați acolo. Când intrăm acolo, simțim asta. Pentru artă, e ceva extraordinar. Gândiți-vă, aceste culori, din aceste vitralii, au rămas impecabile timp de 900 de ani. Noi vom reuși astăzi, cu tehnicile de astăzi, să le facem la fel? Cine garantează că peste 900 de ani vor fi la fel de strălucitoare?”.
La reconstrucția catedralei, crede Clotilde Armand, vor lucra artiști, artizani, muncitori din Franța. Se vor crea noi locuri de muncă, pe termen lung. „Așa aș vedea eu lucrurile. Cred că săracii nu vor să primească bani, fără să primească și o demnitate. Cred că putem să le oferim mult mai mult decât bani, dându-le ocazia să participe la reconstrucția catedralei”.
„Să-i întrebăm pe oameni ce nevoi au”
Despre Catedrala Mântuirii Neamului, Clotilde Armand a insistat că ar fi trebuit să existe o consultare publică, oamenii să fie întrebați dacă vor să fie finanțată cu banii lor sau nu. „Este un subiect personal, pe care toată lumea îl înțelege. Fiind vorba de banii oamenilor, e dificil de tranșat fără ca oamenii să-și spună părerea. Îmi amintesc că la Ploiești, o doamnă în vârstă s-a apropiat de mine și mi-a spus: știți, eu nu mă duc la stadion. Dar aș dori să nu plouă pe mine când merg la biserică. La Ploiești se construise un stadion nou, de milioane de euro”.
Clotilde Armand a spus că politicienii ar trebui să încerce să afle „nevoile adevărate ale oamenilor, nu cele pe care le credem noi. Am încredere în acest popor. Românii știu că au nevoie și de spitale, și școli, și de autostrăzi. Și chiar avem și bani pentru ele. Numai că nu se fac”.
Dar, a adăugat ea, „sărbătoarea Paștelui despre asta este, despre Binele care învinge Răul. Întotdeauna. Sunt convinsă că vom reuși să ne desprindem de trecut și să ieșim, până la urmă, la lumină”.
Video: Cosmin Nistor și George Capoeanu
Foto: Vlad ChireaCe spune Clotilde Armand despre femeile din politica românească, despre lupta dintre bine și rău în România, despre comunism și partidul-stat, cum îi vede pe români și ce proiecte de viitor are veți afla în Libertatea de marți, 30 aprilie.
