Lupta pe moștenirea lui Băsescu. Tomac rămâne președintele PMP. Cum era să ajungă partidul fără oameni în secțiile de votare la alegeri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Disputa privind șefia PMP a luat final. Eugen Tomac rămâne președintele recunoscut al formațiunii, după mai mulți ani în care funcția de lider a fost disputată cu Cristian Diaconescu, iar urmările puteau fi resimțite inclusiv la alegerile din 9 iunie, când formațiunea politică risca să rămână fără reprezentanți în secțiile de vot.
„În cursul zilei de ieri, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile formulate de Cristian Diaconescu şi gaşca lui împotriva noastră, a Partidului Mişcarea Populară. Prin urmare, a fost validat congresul organizat în martie 2023, unde Eugen Tomac a fost votat, statutar şi cu majoritate de voturi, preşedinte al PMP. Partidul a fost, în ultimii ani, ţinta unor grupări politice care au avut un singur scop: desfiinţarea noastră. După ce preşedintele Eugen Tomac a anunţat public, în iunie 2023, în cadrul Congresului USR, că am acceptat invitaţia de a fi parte la construcţia alianţei Dreapta Unită, alături de USR şi Forţa Dreptei, împotriva PMP a început o adevărată campanie de hărţuire”, spune PMP într-un comunicat, citat de News.ro
„Ne-au blocat în instanţe, ne-au tăiat subvenţia, ne-au racolat primarii şi consilierii locali cu ameninţări şi prin şantaj, ne-au eliminat din secţiile de vot, ne-au scos din Biroul Electoral Central şi de pe buletinele de vot, au încercat respingerea alianţei Dreapta Unită. N-au reuşit. Doar ne-au făcut mai puternici!”, mai arată sursa citată.
Umbra lui Băsescu
Eugen Tomac, liderul recunoscut oficial al PMP, are cariera politică și administrativă legată de numele lui Traian Băsescu. În perioada guvernelor Boc, 2009-2012, Tomac a fost numit secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Apoi, în anul 2012, foarte dificil pentru PMP, a fost ales deputat de diaspora. A părăsit PDL odată cu ruperea lui Băsescu de fostul său partid și a participat la construcția PMP.
În 2016, a ajuns deputat de București pe listele PMP, iar în 2019 alături de Traian Băsescu au fost aleși în Parlamentul European din partea popularilor europeni.
Și Cristian Diaconescu a avut legături strânse cu Traian Băsescu. În primul Guvern Boc, Diaconescu a fost ministru de externe, apoi a fost din nou numit în această funcție la începutul lui 2012, funcție păstrată până la demiterea Cabinetului Ungureanu.
Traian Băsescu l-a recuperat pe Diaconescu în echipa sa de consilieri în ultimii doi ani de mandat, fiind chiar șef al Cancelariei Prezidențiale. Diaconescu a fost printre membrii fondatori ai fundației Mișcarea Populară, iar în 2021 a fost ales președinte al PMP, după demisia lui Tomac. Un an mai târziu, în februarie 2022, Tomac a fost reinstalat la șefia PMP după un congres extraordinar. Iar între cei doi a început scandalul privind cine deține și cine nu conducerea legală a partidului.
BEC nu a vrut să-i lase cu membri în secțiile de votare
Din cauza problemelor legate de șefia partidului, Biroul Electoral Central nu a vrut să lase PMP cu membri în secțiile de votare.
„Se constată că propunerea de desemnare a doamnei Ruxandra Daniela Mihai – reprezentat al Partidului Mişcarea Populară, desemnat prin adresa nr. 150/15.03.2024 semnată de domnul Eugen Tomac şi de domnul Ionuţ Simionca. Raportat la datele publice înscrise în Registrul partidelor politice la data prezentului, reiese că funcţia de preşedinte al Partidului Mişcarea Populară este deţinută de domnul Cristian Diaconescu. În urma supunerii la vot, cererea de reprezentare a fost respinsă de membrii Biroului Electoral Central în temeiul art. 144 lit. a) din statutul Partidului Mişcarea Populară, conform căruia preşedintele partidului conduce şi coordonează activitatea organismelor naţionale ale partidului şi poate desemna reprezentant al partidului în Biroul Electoral Central, precum şi a faptului că faţă de terţi, opozabilitatea preşedintelui Partidului Mişcarea Populară este dată de cele înscrise în Registrul Partidelor”, arată procesul-verbal nr. 1/PVC/BEC/16.03.2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024.
Decizia a fost întoarsă de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost luată decizia ca PMP să completeze componența secțiilor de votare, dat fiind că are membri aleși la scrutinul din 2019, ceea ce duce numărul membrilor din Alianța Dreapta Unită la doi în fiecare secție de votare, dat fiind că și USR are câte un om.
tomitan 18.04.2024, 18:27
Greșit!Moștenirea lui Băsescu nu este PMP ci Cîrstoiu, " domndoctor" .Oameni ca el înșurubați in instituții publice cheie care sifonează banul public.Cârtițele care au penetrat si impânzit toate formatiunile politice ,aceasta este adevărata moștenire.Cum spunea Nea Bachus" cumnatu' nostru Titirez de la Hotelul Florilor,varul nostru Sofronie de la Lacul si Vopseaua.Finul nostru Gheorghe Popa Gheorghe de la parul de aur!A,a tovarasul Sterea!".Partidele apar si dispar,numai sinecuristii corupti rămân in functii publice! PS.Cîrstoiu este finul lui Băsescu.Cine l-a propus candidat la PMB? PSD-PNL dupa o discutie cu Marcelino.De ce nu l-a propus PMP ul " mostenirea lui Basescu" daca tot era bun?