De Alina Dan,

Virusurile  gripale, paragripale şi adenovirusurile pot fi asociate cu simptome de răceală, cu toate acestea, aceşti agenţi se asociază  frecvent  cu infecţii mai severe de tract respirator inferior.
Copiii sunt cei mai expuşi
Copiii preşcolari au în medie cinci-şapte  viroze pe an, dar 10% – 15% dintre copii vor avea cel puţin 12 episoade pe an. Incidenţa bolii scade cu vârsta şi ajunge la maturitate la 2-3 episoade pe an. Incidenţa răcelilor este crescută în cazul copiilor care sunt în colectivităţi, aceştia pot avea cu 50% mai multe episoade decât copii care stau acasă, informează doctorionline.ro.
În general, virusurile respiratorii sunt răspândite prin inhalarea din aer sau prin contact direct. Infecţiile cu virusuri respiratorii scad imunitatea organismului, iar reinfectarea este posibilă tocmai din cauza diversităţii virusurilor.
Fiţi optimişti şi ţineţi boala departe
Dar specialiştii spun că nu doar expunerea la virus ne poate îmbolnăvi. Astfel, o persoană mai obosită sau mai stresată se poate îmbolnăvi mai uşor decât una optimstă. Studiile sugerează ca stresul nu este un factor care favorizează virozele, dar stresul cronic este asociat cu simptome mai severe ale bolilor de tract respirator superior. De asemenea, persoanele introvertite  raportează forme mai severe de boală, şi dimpotrivă, un stil emoţional pozitiv, caracterizat printr-o atitudine pozitivă, este asociat cu o reducere a intensităţii simptomelor
Simptomele virozei
Debutul simptomelor răcelii comune apare de obicei la 1-3 zile după infecţie. Frecvent, primul simptom observat este durerea în gât sau disfagia, urmată îndeaproape de obstrucţia nazală şi rinoree.
Durerea în gât este semn al faringitei (inflamaţia faringelui) şi, de obicei, se rezolvă rapid şi, din a doua şi a treia zi de boală, predomină simptome nazale.
Faringita poate avea atât cauze virale, cât şi bacteriene. Deoarece infecţiile bacteriene se tratează cu antibiotice pentru a preveni unele complicaţii (asociate mai ales faringitei streptococice), este necesară diferenţierea clară între cele două tipuri de afecţiuni. Astfel, depozitele purulente de pe amigdale sau de pe faringe, mărirea ganglionilor de la nivelul gâtului şi febra înaltă sunt frecvent asociate cu faringitele generate de infecţia cu bacterie,  pe când simptome cum ar fi conjunctivita, secreţii nazale apoase, abundente, aftele orale, tusea seacă iritativă  şi diareea sugerează o cauză virală.
Tusea este asociată cu aproximativ 30% din răceli şi de obicei începe după debutul simptomelor nazale.
Majoritatea acestor viroze sunt acompaniate de febră şi alte simptome. Simptomele de obicei persistă aproximativ o săptămână, dar un sfert  dintre viroze pot dura până la  2 săptămâni. Virusul persistă în nazo-faringe  după rezoluţia a simptomelor, chiar si 2-3 săptămâni după infecţie, astfel că, deşi pare că este complet vindecat, pacientul este în continuare contagios şi poate transmite viroza.
O forma mai severă a virozelor respiratorii este pneumonia virală. Simptomele comune ale tuturor pneumoniilor virale sunt febra, frisoanele, tusea neproductivă, rinită, mialgii, dureri de cap şi oboseala. Simptomele de pneumonie virală sunt similare cu cele ale pneumoniilor bacteriene, deşi studiile au arătat o probabilitate mai mică de a avea dureri în piept în pneumoniile virale.
Semnele care trebuie să tragă un semnal de alarmă că nu va confruntaţi cu o simplă răceală sunt:
– febră şi/sau frisoane
– tuse (cu sau fără producţie de spută)
– respiraţii mai frecvente şi/ sau greoaie
– tahicardie sau bradicardie (ritm  cardiac prea lent sau prea rapid)
– respiraţie şuierătoare care se întâlneşte cel mai frecvent la sugarii cu bronşiolită
– un aspect retras al sternului
Aceste simptome se însoţesc de stare generală modificată, persistă mai mult de 3-5 zile şi se agravează cu timpul. Tulburările gastro-intestinale şi durerile de cap sunt frecvente în infecţia gripală.
Febra şi alterarea stării de conştienţă pot fi singurele semne de pneumonie gripală la un pacient mai în vârstă sau un sugar.
Diagnosticul acestor răceli se pune pe examenul clinic şi examene de laborator care, fie evidenţiază virusul prin tehnici de genetică moleculară, fie anticorpii specifici împotriva unui virus cu tropism respirator.
Pentru tratamentul răcelilor simple sunt utile antitermicele (ibuprofen, parcetamol), picăturile pentru nas, suplimentele nutritive ce conţin vitamina C, zinc, echinaceea, asigurarea hidratării optime mai ales la pacienţii febrili. Simptomele de pneumonie virală impun prezentarea la un medic specialist care va decide conduita terapeutică necesară.

Diana Belbiță s-a supărat pe români și va reprezenta Canada: "În România voi veni doar în vizită"
GSP.RO

Diana Belbiță s-a supărat pe români și va reprezenta Canada: "În România voi veni doar în vizită"

Horoscop 22 octombrie 2019. Pentru Săgetători, există riscul unor conflicte cu prietenii
HOROSCOP

Horoscop 22 octombrie 2019. Pentru Săgetători, există riscul unor conflicte cu prietenii