Zahărul din Ucraina inundă piața

Aceștia fac acuzații grave la adresa multinaționalelor care ignoră producătorii locali.

„Este nevoie de eforturi conjugate şi de măsuri clare pentru a proteja sectorul zahărului din România. Autorităţile trebuie să identifice soluţii prin care produsele de origine ucraineană care distorsionează piaţa să fie limitate, astfel încât fermierii români şi procesatorii să poată continua să îşi desfăşoare activitatea”, a declarat Mihai Dimitriu, vicepreşedinte al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, potrivit News.ro.

Deși există restricții impuse de Guvern prin ordonanța de urgență menită să protejeze producătorii locali, zahărul ucrainean continuă să inunde piața din România. Reprezentanții sectorului avertizează că actul normativ este ineficient, deoarece operatorii economici au găsit deja portițe legale și metode alternative prin care produsul de import este introdus în circuitul comercial.

Cum este fentată legea

Industria zahărului denunță o schemă ingenioasă de eludare a legii: zahărul din Ucraina este plimbat prin depozite și circuite logistice complicate până când își pierde urma, fiind reambalat și vândut în România sub mărci diverse. Rezultă astfel o concurență neloială care forțează producătorii autohtoni să lupte pentru supraviețuire într-o piață inundată de marfă ieftină, intrată pe ușa din dos.

„Ne confruntăm cu o situaţie extrem de dificilă. Unele multinaţionale promovează la raft zahăr provenit din Ucraina la preţuri foarte scăzute, ceea ce pune presiune asupra producătorilor şi fermierilor români. Dacă această situaţie continuă, există riscul ca o parte importantă a industriei zahărului din România să dispară”, a declarat Mihaela Neagu, proprietara Fabricii de Zahăr Premium Luduş.

Sfecla de zahăr, cultivată tot mai puțin

În aceste condiții, viitorul sfeclei de zahăr în România este pus sub semnul întrebării. Fermierii atrag atenția că profitabilitatea culturilor lor este direct dependentă de echilibrul prețurilor la raft; în condițiile actuale, costurile de producție riscă să depășească veniturile, transformând sfecla într-o pierdere sigură.

„Din ce în ce mai puţini fermieri aleg să cultive sfeclă de zahăr. Preţul foarte mic al zahărului din piaţă se reflectă direct în preţul pe care îl putem obţine pentru sfecla de zahăr. Este o cultură costisitoare, care necesită investiţii şi multă muncă, iar la preţurile actuale devine dificil de susţinut”, afirmă Paul Covrig, fermier cultivator de sfeclă de zahăr.

Industria zahărului reclamă necesitatea unor politici de susținere a producției naționale pentru a contracara instabilitatea actuală. Producătorii invocă modelele de succes din alte țări europene, unde statul intervine activ pentru a garanta supraviețuirea industriei locale.

Renunțarea la zahăr poate părea o provocare dificilă, dar schimbările care apar în organism sunt surprinzător de rapide și profunde. Află ce transformări poți observa după doar 30 de zile fără zahăr, potrivit Infobae.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.