Câte imnuri a avut România de la Independența din 1877 și de ce a fost interzis „Deșteaptă-te, române!” în timpul regimului comunist

Versurile celebrului cântec au fost scrise de Andrei Mureșanu sub titlul „Un Răsunet”, în timpul Revoluției de la 1848, pe o linie melodică atribuită compozitorului Anton Pann.

Un detaliu remarcabil este faptul că, în timpul Războiului de Independență din 1877, „Deșteaptă-te, române!” a fost una dintre piesele patriotice de bază care au însuflețit trupele române pe câmpul de luptă, deși la acea vreme nu era încă imnul oficial al statului.

Ulterior, în perioada regimului comunist, piesa a fost interzisă din cauza mesajului său puternic de libertate și identitate națională, fiind redobândită ca simbol suprem de stat abia după Revoluția din 1989.

Primul imn din istorie

Din perioada de după Războiul de Independență și până în prezent, România a avut șapte imnuri naționale. Fiecare dintre acestea a reflectat fidel schimbările politice și ideologice prin care a trecut societatea românească.

Primul imn oficial a fost adoptat în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Intitulat „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei-Sale Prinţul Domnitor”, acesta a fost compus de Eduard Hubsch ca o piesă exclusiv orchestrală, fără versuri. Compoziția marca pe plan muzical unirea istorică a Moldovei cu Țara Românească sub o singură autoritate domnească.

După cucerirea independenței, în anul 1884, la trei ani de la încoronarea Regelui Carol I, a fost introdus un nou imn oficial: „Trăiască Regele”. Noua piesă păstra linia melodică creată de Hubsch, dar i-au fost adăugate versurile scrise de poetul Vasile Alecsandri.

„Trăiască Regele” a rămas cel mai longeviv imn din istoria modernă a României, fiind intonat timp de peste șase decenii, până la instaurarea dictaturii comuniste.

„Deșteaptă-te, române!” a însuflețit militarii în Războiul de Independență din 1877, deși la acel moment imnul oficial al țării era o piesă diferită.

Schimbările din perioada comunistă și revenirea la simbolul din 1848

Instaurarea regimului comunist în 1948 a adus o ruptură totală de simbolurile monarhice. Primul imn al noii republici a fost „Zdrobite cătușe”, pe muzica compusă de Matei Socor.

Câțiva ani mai târziu, în 1953, acesta a fost înlocuit cu „Te slăvim, Românie!”, o piesă cu versuri scrise de Eugen Frunză și Dan Deșliu, ce conținea referințe directe de proslăvire a Uniunii Sovietice, specifice propagandei din acea perioadă.

În a doua jumătate a secolului XX, simbolistica de stat a suferit noi modificări. Între anii 1975 și 1977, rolul de imn național a fost preluat de piesa „Pe-al nostru steag e scris Unire”, compusă de Ciprian Porumbescu.

Ulterior, din 1977 și până la căderea regimului în decembrie 1989, imnul oficial a devenit „Trei culori cunosc pe lume”.

Odată cu prăbușirea dictaturii, cântecul Pașoptist „Deșteaptă-te, române!” a fost consacrat prin Constituție ca Imn Național al României, devenind un simbol al libertății și al unității naționale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro