Formula matematică a clătitei perfecte

O profesoară de matematică de la Universitatea din Wolverhampton, Marea Britanie, a descoperit formula matematică în urma căreia poţi calcula cât de bune sunt clătitele pe care le găteşti. Astfel, complicată şi aparent de neînţeles, formula lui Ruth Fairclough sună cam aşa: 100 - [10L - 7F + C(k - C) + T(m - T)]/(S - E). Cu cât rezultatul e mai apropiat de 100, cu atât clătita respectivă se apropie de perfecţiune, deşi, fie vorba între noi, g

O profesoară de matematică de la Universitatea din Wolverhampton, Marea Britanie, a descoperit formula matematică în urma căreia poţi calcula cât de bune sunt clătitele pe care le găteşti.

Astfel, complicată şi aparent de neînţeles, formula lui Ruth Fairclough sună cam aşa: 100 - [10L - 7F + C(k - C) + T(m - T)]/(S - E). Cu cât rezultatul e mai apropiat de 100, cu atât clătita respectivă se apropie de perfecţiune, deşi, fie vorba între noi, gusturile nu se discută.

Astfel, L reprezintă cocoloaşele apărute în cocă, F cât de bine poate fi rotită clătita în aer, C reprezintă consistenţa aluatului (k fiind consistenţa ideală). T este temperatura tigăii, aceasta fiind una dintre cele mai importante constante, iar m temperatura ideală pe care ar trebui să o aibă tigaia. S este timpul cât stă alutatul înainte de a începe coacerea, iar Ruth recomandă vreo 20 de minute. Ultima constantă, E, reprezintă cât stă clătita din momentul în care o iei din tigaie şi până o mănânci.

Chiar dacă la mijloc sunt cifre şi o ştiinţă exactă, constantele ecuaţiei sunt subiective, fiecare alegând şi aproximând în funcţie de preferinţe şi gusturi.