Mărturisirile unui student de 20 de ani, despre clubul Colectiv: „Au fost şi peste 1.000 de persoane. Nu mă puteam mişca din loc”

Supraaglomerarea din Colectiv era, pentru mine, un indicator constant al fericirii pe care o simţeam la fiecare concert organizat acolo. Ce prost eram, spun acum. Cum nu înţelegeam deloc că drumul de la scenă spre baie, parcurs în 10-15 minute, era un indiciu important ca să înţelegem că locaţia nu era una potrivită. Sau că cele tot atâtea minute în care mă străduiam să ies, pe stradă, să vorbesc la telefon, ar putea fi fatale.

Pe 21 aprilie, anul acesta, trupa poloneză de black metal Behemoth a strâns, în Colectiv, în jur de 1.100 de oameni. Când solistul Nergal a început showul cu nişte mini torţe, mai aveam puţin şi mă urcam pe scenă, dar aglomeraţia era atât de mare, încât nu mă puteam mişca de pe loc. Simt nevoia să repet: peste 1.000 de persoane.

În 31 ianuarie, la Rotting Christ, distribuiam pe Facebook postarea MetalHead România în care se spunea, într-o matematică foarte clară și asumată, că există „dovada pentru cele două showuri sold-out de vineri și sâmbătă (2.000 de oameni‎)”.

Sau anul trecut, în 7 aprilie, „Watain au incendiat la propriu scena” – iconcert.ro. Şi eu depun mărturie pentru asta, din primul rând, de lângă scenă. Atunci nu am fost atât de mulți, poate vreo 300-400 de inși. Dar focul a fost dincolo de măsură.

Un lucru este cert. Tragedia de vineri este una pe care nimeni dintre cei care frecventau clubul ăsta sau celelalte de acest gen nu și-o putea imagina ca fiind posibilă.‎ Nimic nu va mai fi la fel (…)”.

DE CE AU MURIT TINERII ÎN COLECTIV. Ucişi de prostia angajaţilor din club

Tinerii care au murit sau au fost răniţi în incendiul din clubul Colectiv sunt victimele unor erori de neiertat, care, din nefericire, nu au fost observate de autorităţi la ultima inspecţie. Probabil, mai potrivită decât starea de şoc ar fi acum, pentru noi toţi, starea de furie. De ce? Tragedia a fost declanşată de o combinaţie nefastă şi inadmisibilă de zgârcenie şi de prostie.

În timp ce medicii fac eforturi colosale să-i salveze pe răniţi, o anchetă de amploare a fost declanşată pentru stabilirea cauzei care a dus la declanşarea incendiului. Iar primele indicii – deocamdată din surse neoficiale – sunt halucinante.
Administratorul firmei care a asigurat izolarea fonică la Colectiv ne-a declarat că patronii i-au cerut să folosească materiale ieftine, iar angajaţii ar fi spălat tavanul în urmă cu o lună, îndepărtând astfel soluţia ignifugă cu care era impregnat.
“Noi am pus la dispoziţie mai multe materiale din care să aleagă, patronii l-au ales într-un final pe cel mai ieftin. Colaborarea noastră a început în 2013, însă reprezentanţii clubului trebuiau să fie controlaţi, ei nu au avut controale până acum… La astfel de evenimente ar fi trebuit să stea cu pompierii lângă scenă! Mai grav este că, în urmă cu o lună, am aflat că angajaţii au dat jos tavanul, care este dintrun burete ce conţine soluţie ignifugă, şi l-au spălat, ca să scape de fumul care s-ar fi impregnat. Nu ştiu cu ce soluţie a fost spălat, însă acest lucru poate fi definitoriu pentru propagarea focului cu atâta rapiditate”, a declarat pentru Libertatea administratorul firmei Pro Audio Store, Ştefan Şuto.
O altă problemă care a agravat situaţia vineri seară a fost lipsa personalului calificat, a acelor oameni care să pună mâna pe un extinctor la momentul potrivit şi să îndrume lumea către ieşire.

Clubul fusese amendat din această pricină în urmă cu doar o săptămână, dar patronii nu au luat nici un fel de măsuri. Factori agravanţi au fost şi existenţa unei singure uşi, dar şi faptul că în club, care are o capacitate de 100 de persoane, erau, cum spuneam mai sus, în jur de 400 în momentul declanşării incendiului.
În aceste condiţii, nu e de mirare că, deşi ancheta este abia la început, procurorii vorbesc deja de omor calificat şi distrugere calificată.

Cei mai mulţi au murit intoxicaţi, nu arşi

Medicii care efectuează autopsiile susţin că majoritatea tinerilor au murit ucişi de aerul inhalat. Mulţi dintre ei aveau ochii arşi şi corneea distrusă. Leziunile de la nivelul feţei au îngreunat, de altfel, identificarea decedaţilor.
Asta, şi faptul că o mare parte nu aveau la ei acte de identitate. “Majoritatea au murit instantaneu. Odată cu începutul incendiului, au ars şi materialele din jur, mesele, scaunele şi acea tapiţerie care antifona şi care conţine cianuri şi substanţe toxice. Pe lângă monoxidul de carbon, arderea capitonajului, care conţine derivaţi toxici şi chimicale, a dus la otrăvirea aerului cu cianuri”, susţin surse din cadrul IML.
Cauzele morţii au fost arsurile de laringe, de faringe, trahee şi bronhii, dar şi inhalarea de fum şi intoxicaţia cu gaze toxice şi monoxid de carbon, susţin surse de asemenea, câteva persoane cu leziuni mecanice, de pe urma căderilor, lovirilor sau a strivirii.
Printre cei decedaţi se numără Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru, chitariştii trupei care concerta pe scena clubului, Goodbye to Gravity. Solistul formaţiei, Andrei Găluţ, e în stare gravă – în comă, cu arsuri pe 45% din suprafaţa corpului -, la fel basistul, Alex Pascu, fiul Anei Pascu, fostă scrimeră dublă laureată cu bronz în anii 70, acum vicepreşedintă a Federaţiei Internaţionale de Scrimă şi preşedintă de onoare a Federaţiei Române de Scrimă.
Medicii de la Spitalul Floreasca, unde sunt internaţi, sunt rezervaţi în privinţa şanselor lor de supravieţuire. Adrian Despot, de la Viţa de Vie, despre care a umblat la un moment dat zvonul că ar fi fost rănit grav, a fost, de fapt, rănit uşor. Wilmark şi Oana Tache, alte vedete care s-au aflat la locul tragediei, sunt nevătămaţi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro