Cine poate retrage banii din contul unei persoane decedate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Moartea părinților, a soțului, soției sau a altor rude apropiate aduce cu sine nu doar durerea pierderii persoanei dragi, ci și un șir de formalități administrative cu care puțini sunt familiarizați. O problemă cu care se confruntă familiile îndoliate o reprezintă accesul la economiile defunctului.
Cuprins:
Ce spune legislația
Accesul la fondurile aflate în conturile bancare ale unei persoane decedate nu este lăsat la latitudinea rudelor, ci este strict reglementat prin trei acte normative, și anume Codul civil, OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, precum și Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Aceste reglementări definesc momentul și modul în care se deschide succesiunea, cât și limitele în care băncile au voie să divulge date confidențiale despre conturile clienților decedați.
Conform prevederilor art. 954 din Codul civil, „Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia”, ceea ce înseamnă că, după moartea persoanei respective, toate bunurile materiale, inclusiv sumele din conturi, intră automat în masa succesorală. Practic, acestea nu pot fi accesate decât după parcurgerea integrală a procedurii succesorale de către cei care au calitatea de moștenitor legal sau testamentar.
Confidențialitatea informațiilor bancare este reglementată de art. 113 din OUG nr. 99/2006, care stabilește următoarele: „Informații de natura secretului bancar pot fi furnizate, în măsura în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, în anumite situații: a) la solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanților legali și/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora”. Acest text de lege lămurește de ce o instituție bancară refuză să ofere detalii despre conturile unui client decedat oricărei persoane care se prezintă la ghișeu.
Acest drept aparține exclusiv moștenitorilor care fac dovada calității lor prin acte oficiale. Ultima verigă a acestui mecanism juridic îl reprezintă certificatul de moștenitor, care este reglementat de art. 116, alin. (1) din Legea nr. 36/1995: „Pe baza încheierii finale se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar, care va avea aceeași dată cu încheierea finală și număr din registrul de termene succesorale și va cuprinde constatările din încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului”. Cu acest act, moștenitorii legali au acces la contul defunctului, pot solicita băncii detalii despre solduri și pot ridica sumele care le revin.
Contul bancar după deces: ce se întâmplă cu banii
Primul pas în procedura de gestionare a contului unei persoane decedate constă în anunțarea băncii în legătură cu decesul. De obicei, instituțiile bancare pot afla despre deces prin prezentarea certificatului de deces de către un membru al familiei. Odată ce banca a luat cunoștință de decesul unui client, prima măsură pe care o ia este să blocheze orice fel de operațiuni pe contul respectiv. Această măsură nu are un caracter punitiv, ci are drept scop împiedicarea retragerilor sau tranzacțiilor neautorizate și, totodată, protejarea economiilor defunctului până la clarificarea situației succesorale.
Băncile sunt obligate să respecte secretul bancar și să nu divulge oricui existența unui cont sau a unui depozit, ci doar persoanelor care dovedesc un interes legitim, respectiv moștenitorilor sau reprezentanților lor. Nici o persoană împuternicită pe cont nu poate continua să facă operațiuni pe cont după decesul titularului. Orice mandat sau împuternicire bancară încetează automat în momentul în care titularul de cont decedează, indiferent de conținutul procurii sau de relația de rudenie dintre părți.
Persoana împuternicită are dreptul să efectueze operațiuni doar atât timp cât titularul este în viață. După moartea acestuia, singurele persoane îndreptățite să acceseze fondurile sunt moștenitorii legali sau testamentari care, așa cum spuneam, își dovedesc această calitatea printr-un act notarial sau judecătoresc. Pentru deblocarea și repartizarea sumelor este nevoie de anumite acte care să clarifice drepturile persoanelor implicate.
Acte necesare pentru accesarea contului persoanei decedate
Pentru deschiderea procedurii succesorale la notariat, moștenitorii trebuie să prezinte, în general, certificatul de deces al titularului, actele de identitate ale tuturor persoanelor chemate la moștenire, actele de stare civilă care dovedesc gradul de rudenie (certificate de naștere, de căsătorie), precum și, dacă există, testamentul lăsat de defunct. De asemenea, este utilă prezentarea documentelor care atestă existența bunurilor din patrimoniul succesoral, inclusiv extrase de cont sau alte dovezi ale relației defunctului cu instituțiile bancare.
La finalul procedurii, notarul eliberează certificatul de moștenitor, documentul oficial care atestă cine sunt moștenitorii și ce cote din avere le revin fiecăruia. Acest certificat sau, în situațiile în care succesiunea este disputată, o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată de instanță, reprezintă actul pe baza căruia banca permite, în sfârșit, accesul la fondurile blocate.
După cum notează e-juridic, odată prezentat certificatul de deces al titularului de cont, împreună cu actul de identitate al persoanei solicitante și cu testamentul (dacă există) sau actele executorului testamentar, instituția bancară va proceda la transferul sumelor către moștenitori, la închiderea contului sau, dacă defunctul avea datorii scadente, la acoperirea acestora din soldul existent, înainte de a se vira restul de sume către beneficiari.
De asemenea, trebuie completată de către moștenitori o cerere-tip pusă la dispoziție de bancă (fiecare instituție bancară are propriul formular), precum și alte documente relevante. În unele cazuri în care banca poate solicita acte suplimentare, precum acte de stare civilă, dovada achitării taxelor succesorale sau alte documente specifice situației. Nu în ultimul rând este nevoie și de un contract de deschidere a contului sau de codul IBAN aferent, în cazul în care moștenitorii dispun de aceste documente.
Cine sunt moștenitorii legali și cum se stabilesc
Stabilirea moștenitorilor se realizează printr-o procedură succesorală, care se deschide la un notar public din raza teritorială în care persoana defunctă a avut ultimul domiciliu. Rolul notarului este să identifice rudele cu drept de moștenire, să verifice existența unui eventual testament și să stabilească ce cotă-parte revine fiecărui moștenitor. Pentru persoanele care nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situație, procedura succesorală poate să pară, la o primă vedere, copleșitor de anevoioasă.
Ordinea moștenitorilor la moștenire este reglementată de Codul Civil, prin sistemul a patru grade de rudenie. Principiul de bază este acela că rudele dintr-o clasă mai apropiată de defunct le exclud complet pe cele din clasa imediat următoare. În clasa întâi intră descendenții defunctului (copii, nepoți, strănepoți) care înlătură de la moștenire orice altă rudă din clasele inferioare. Dacă nu există descendenți, la moștenire sunt chemați părinții și frații defunctului, împreună cu descendenții acestora, care formează clasa a doua, în timp ce în clasa a treia intră ascendenții ordinari (bunici, străbunici). În sfârșit, clasa a patra este cea a rudelor mai îndepărtate până la gradul al patrulea inclusiv.
Drepturile soțului supraviețuitor
Pe lângă rudele grupate în cele patru clase de moștenitori, un loc aparte îl ocupă soțul supraviețuitor. Acesta este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre moștenitorii legali, iar în absența oricărei rude, indiferent de clasă, sau dacă nici una dintre ele nu vrea ori nu poate să participe la moștenire, soțul supraviețuitor va primi întreaga avere a defunctului.
Cota care i se cuvine variază în funcție de clasa cu care vine în concurs. De exemplu, el primește o parte mai mare atunci când concurează cu rude mai îndepărtate și, respectiv o cotă mai mică atunci când vine alături de descendenții direcți ai persoanei decedate. Este important de știut că nimeni nu este obligat să accepte o moștenire. Orice moștenitor legal are dreptul să renunțe la succesiune, însă, dacă dorește să beneficieze de drepturile succesorale, trebuie să-și manifeste opțiunea într-un anumit interval de timp.
În același timp, legislația în vigoare (art. 1.087 din Codul Civil) prevede și categoria moștenitorilor rezervatari, care sunt de regulă copiii, soțul supraviețuitor și, în anumite condiții, părinții defunctului. Acestora li se cuvine o cotă minimă din avere, numită rezervă succesorală, adică partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii apropiați au dreptul prin lege, chiar și împotriva voinței defunctului exprimată prin testament sau prin donații făcute în timpul vieții de către cel care lasă moștenirea. Aceasta se aplică pentru a proteja familia și se împarte între descendenți, soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați.
Ce se întâmplă cu banii nerevendicați
Disponibilitățile dintr-un cont bancar al unei persoane decedate nu dispar și nu trec niciodată, prin simpla scurgere a timpului, în patrimoniul instituției bancare. Acestea rămân parte a masei succesorale și pot fi dobândite exclusiv de persoanele îndreptățite prin lege sau prin testament, adică moștenitorii legali. Moștenitorii au la dispoziție o anumită perioadă din momentul decesului pentru a revendica banii păstrați în conturile bancare, bineînțeles dacă știu de existența lor.
Dacă nimeni nu revendică sumele respective, instituțiile bancare au posibilitatea să marcheze respectivele conturi drept „inactive” după ce trece un anumit interval fără să fi fost înregistrată vreo tranzacție. Acest interval diferă de la o bancă la alta, putând fi de șase luni, un an, cinci ani sau chiar zece, în funcție de politicile interne proprii. În lipsa unor acțiuni de acceptare, se poate emite un certificat de vacanță succesorală de către un notar public.
Dacă defunctul nu are nici un moștenitor legal sau testamentar ori dacă toți cei chemați la succesiune renunță la moștenire, aceasta devine moștenire vacantă. Potrivit Codului civil, moștenirea vacantă se transmite unității administrativ-teritoriale competente, respectiv comunei, orașului sau municipiului pe raza căruia se aflau bunurile la data decesului. În cele din urmă, statul, prin unitatea administrativ-teritorială respectivă, devine beneficiarul patrimoniului succesoral rămas fără moștenitori.
Cum accesezi banii din contul persoanei decedate
Indiferent de gradul de rudenie sau de apropierea afectivă față de persoana decedată, legislația română impune o procedură clară și unitară pentru transmiterea patrimoniului succesoral, menită să protejeze atât interesele moștenitorilor legali, cât și pe cele ale eventualilor creditori ai defunctului. Informarea corectă și parcurgerea din timp a pașilor necesari la notariat rămân singura cale prin care moștenitorii pot intra fără complicații ulterioare în posesia sumelor lăsate moștenire.
Totul pornește de la notificarea băncii cu privire la decesul titularului contului, un demers obligatoriu fără de care instituția bancară nu are cum să afle despre încetarea din viață a clientului și, implicit, nu poate declanșa procedura de blocare și, ulterior, de deblocare a fondurilor. Odată adunate toate actele necesare accesării contului bancar al persoanei decedate, moștenitorii se pot prezenta cu acestea la cel mai apropiat sediu al băncii respective. Acolo, este verificată conformitatea documentelor și, dacă totul este în regulă, se inițiază procedura internă de deblocare a sumelor, ținând cont întocmai de cotele-parte stabilite prin certificatul de moștenitor.
În cazul în care defunctul avea datorii restante sau credite neachitate, banca este îndreptățită să rețină sumele corespunzătoare direct din cont, înainte ca restul disponibilului să fie repartizat moștenitorilor, relatează 123credit.ro.
În anumite condiții, cheltuielile legate de înmormântare pot fi acoperite direct din contul persoanei decedate, cu condiția prezentării facturilor și a documentelor justificative aferente. Acesta este un avantaj pentru familiile îndoliate, deoarece sunt scutite de nevoia de a cheltui sume considerabile din bugetul propriu chiar în perioada cea mai dificilă. Abia după acoperirea eventualelor datorii și a cheltuielilor justificate, suma rămasă este împărțită între moștenitori, potrivit legii și în conformitate cu actele prezentate băncii.
True_Blue 03.08.2026, 16:53
Internet banking și gata... nu mai ia nimic statul roman din economiile defunctului.