Ce fel de revoluție urmează în România? 

Din aceleași contacte directe cu oameni, din diverse clase sociale, cei mai mulți dintre ei din clasa de mijloc, azi am sentimentul că trăim o criză socială mai intensă decât aceea care mocnea în 2024 și a erupt la vot în 24.11.2024. Mai concret, cred că azi:

– sunt și mai mulți români nemulțumiti de actuala conducere politică a țării, 

– intensitatea nemulțumirii și a furiei este mai mare, 

– tribalizarea/fragmentarea din societate și din sistemul politic este și mai mare,

– spre deosebire de 2024, criza economică se simte tot mai acut de către tot mai mulți români, se pierd locuri de muncă, se reduc veniturile în termeni reali, puterea de cumpărare a banilor scade din cauza inflației mari, încă nu se vede perspectiva de redresare a economiei etc.

– starea de nemulțumire va fi acutizată dacă în România, în zilele/săptămânile următoare, nu va exista destulă energie electrică și oamenii vor fi nevoiți să guste iar din întunericul și disconfortul specifice anilor 80. Prețurile la combustibili sunt și ele în creștere, mai ales agricultorii fiind loviți dur de prețul motorinei, care nici măcar nu e clar unde se stabilizează… 

Nici nu vreau să iau în calcul impactul economic și social al unei eventuale retrogradări la junk de către vreuna dintre agențiile de rating (urmează să anunțe decizia Moodys vineri 7.08.2026, acest text fiind scris pe 6.08.2026)…

Așadar îmi pun problema: cine, cum și când da exploata/detona această nemulțumire? 

Cred că va conta foarte mult și contextul extern și felul în care va fi el perceput/interpretat de diverși actori interni din jocul de putere (ăla mai puțin văzut de public). De exemplu, cred că în noiembrie 2024, unii (care se credeau deștepți) din sistemul de putere de pe malul Dâmboviței au crezut că, după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA (din 5.11.2024), ăla va fi un moment bun ca ei să pună la conducerea României un președinte cu simpatii proruse declarate explicit, precum Călin Georgescu. Fostul președinte Traian Băsescu a înțeles acel joc dâmbovițean pro-Georgescu și l-a denunțat public ca fiind în cea mai mare parte românesc, probabil și cu ceva sprijin rusesc. Din păcate, nici azi președintele țării, ales de peste 6,1 milioane de români pe 18.05.2025 (inclusiv în urma promisiunii sale electorale că va spune românilor adevărul despre ce s-a întâmplat atunci), nu a făcut public un raport convingător, mai detaliat, despre cauzele anulării alegerilor din 6.12.2024, iar asta a mai pus niște gaz pe focul nemulțumirii câtorva milioane de români…  

Întrucât cred că starea socială actuală din România are un potențial clar pre-revoluționar, adică poate fi urmată de o explozie/descătușare/detonare, încerc să evoc, pe scurt, care ar putea fi niște variante de evoluție:

– O revoltă socială. Asta ar putea fi declanșată de un eveniment de tip „lebădă neagră”, cu presiune pe instituțiile statului, cu risc de violențe fizice/anarhie etc. Vedem de multe ori instituții slabe și incapabile să gestioneze evenimente mult mai puțin complicate decât acest scenariu, deci majoritatea dintre noi nu cred că ar paria că statul român ar face față cu bine într-un astfel de scenariu, în care aproape orice deznodământ ar fi posibil.

– O revoluție la vot. Cred că, dacă azi ar avea loc alegeri parlamentare pe bune (nu precum cele falsificate din 2024, apud Băsescu), votul de protest ar putea duce la o majoritate în Parlament de peste 50% a extremiștilor (tabăra acelora care în decembrie 2024 plănuiau desanturi cu armate private asupra Bucureștiului, iar în martie 2025 amenințau public cu uciderea prin „jupuire în piața publică” a membrilor Biroului Electoral Central). Cred că nemulțumirea și furia populară este atât de mare, încât nu ar mai conta niciun fel de dezvăluiri despre aceștia, niciun fel de sperieri mediatice ale publicului despre ce ar putea să se întâmple (inclusiv vrep prăbușire economică de tipul Greciei după jocul Syriza). 

– O revoluție a bunei guvernări. Ăsta este singurul scenariu pozitiv pentru România azi. Ce ar presupune? Mai multe aspecte, despre care voi detalia cu altă ocazie. Azi aș spune doar că, pentru a combate faptul că peștele se împute de la cap (conform înțelepciunii populare românești), ar trebui să înceapă de la un prim-ministru mai bun decât cei din ultimii cel puțin 15 ani (în ordine cronologică, Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan). 

Domnule președinte Nicușor Dan, you have the floor (vorba prietenilor americani)! Sau pe limba noastră strămoșească: faceți ACUM o nominalizare bună de candidat de prim-ministru! Nu vrem o nouă nominalizare proastă și nici pe asta de la Sfântul Așteaptă! Poate vă mai plimbați zilele astea pe la vreo mănăstire și vă luminează mintea Maica Domnului (în al cărei post suntem), ca să nu se aleagă praful de grădina ei (cum este numită România de unii credincioși creștini)… 

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE