Astăzi este Sfântul Alexandru. RUGĂCIUNEA PE CARE TREBUIE SĂ O SPUI

La început Alexandru a încercat să rezolve noua tensiune în mod pașnic. Arie și adepții săi refuză orice conciliere, motiv pentru care este chemat în fața unui sinod local (321). Aici Arie va susține că Fiul nu este veșnic, ci a fost creat de Tatăl. Sinodul a pronunțat pe loc anatema! În sprijinul apărării ortodoxiei a fost chemat și Osie, episcop de Cordova. Criza s-a accentuat, determinându-l pe împăratul Constantin cel Mare să convoace primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), care îl excomunica pe Arie. Începutul propovăduirii eretice a lui Arie este pus între anii 312 și 320. Este posibil că doctrina eretică să fi apărut în mintea să ceva mai devreme de 320, dar a devenit o realitate în jurul acestui an. Claudio Moreschinni subliniază aspectele esențiale ale ereziei ariene: "Fiul, nefiind Dumnezeu adevărat, nu putea să fie decât creatură, chiar dacă cea mai perfectă dintre creaturi. Ceea ce nu reprezintă un impediment pentru că Tatăl să fie Tata, doar că acesta este părinte pentru o ființă diferită de El. Este adevărat că Fiul este numit Dumnezeu, dar numai într-un sens impropriu: El este bun și înțelept, se bucură de prerogativă de a fi fost creat direct de Dumnezeu, în vreme ce celelalte creaturi au fost create prin Fiul. În schimb, existența să nu se identifică nicidecum cu realitatea divină: El este pentru totdeauna contingent. (...) Mântuirea pe care Hristos o aduce oamenilor nu constă într-o înnoire a naturii lor, săvârșită grație înălțării, prin Hristos, a aceleiași naturi umane, ci în oferirea unui model de viață și în revelarea credinței adevărate" (Claudio Moreschinni, Enrico Norelli, Istoria literaturii vechi, grecești și latine, vol. ÎI/1, Editură Polirom, Iași, 2004, p. 37).