Bacalaureat 2026, Limba română. Ce ar fi trebuit să scrie elevii la eseu. O profesoară explică rezolvarea subiectelor pentru o notă de 10

Subiectul I A. Răspunsurile corecte și variantele acceptate de barem

Potrivit profesoarei Ruxandra Achim, primul exercițiu a cerut dentificarea semnificației a două cuvinte din textul dat: cuvântul „bineînțeles” care înseamna „desigur și „îmi dau seama”, adică „înțeleg”, „sesizez”, „observ”.

La punctul al doilea, răspunsul la întrebarea despre domeniul în care se încadrează studiul lui Dinu Pillat este Istoria literară sau critică literară. „Apoi, avem cerința cu privire la reacția familiei lui Dinu Pillat, iar aici elevii ar fi trebuit să spună că este vorba despre surpriză sau încântare”.

La punctul patru, elevii ar fi trebuit să scrie că Dinu Pillat și familia sa preferă să părăsească Bucureștiul pentru a evada din aglomerarea urbană. „Acest lucru permite o reconectare cu natura, astfel încât să se bucure de aer curat și de tot ce înseamnă miracol vegetal”.  

La punctul cinci, care cerea elevilor să identifice o trăsătură morală a lui Dinu Pillat, elevii au avut la îndemână două posibilități de abordare. „Pe de-o parte, putea fi luată în considerare recunoștința față de efortul surorii de a-l ține la curent cu toate noutățile și de a-i scrie foarte pe larg, astfel încât să nu simtă sub nici o formă distanța fizică dintre ei. Pe de altă parte, ar fi putut fi luată în discuție sinceritatea lui Dinu Pillat, care recunoaște că nu a avut timp suficient să dezvolte toate elementele pe care și le-ar fi dorit în respectiva scrisoare”. 

Subiectul I B. Cum ar fi trebuit să abordeze elevii argumentarea

La subiectul IB, elevii au avut de argumentat despre relația dintre pregătirea pentru examen și renunțarea la activitățile preferate. 

„O argumentare se poate construi în mai multe moduri. Unul dintre acestea este cel în acord cu perspectiva enunțată și anume faptul că pregătirea pentru un examen înseamnă renunțarea la activitățile preferate. Iar asta pentru că este vorba despre o intensificare a lucrului, a studiului. În text se făcea referire chiar la Bacalaureat și la faptul că Monica nu mai acorda același interes pentru scrierea poeziilor, tocmai pentru că se dedica studiului și învăța până la extenuare. Evident, un al doilea argument viza și perspectiva conform căreia pregătirea academică nu exclude timpul alocat activităților preferate, fie că sunt activități recreative, fie că sunt activități sportive. Elevii puteau să meargă foarte bine pe un exemplu personal, raportându-se la Bacalaureatul pe care îl dau în aceste zile. Evident, puteau menționa că aceste activități recreative reprezintă o compensație psihologică pentru stresul pregătirii”, a explicat Ruxandra Achim.

Cum se rezolvă Subiectul II. Perspectiva narativă, elementul-cheie al celui de-al doilea text

Subiectul al doilea cerea identificarea perspectivei narative obiective. Aici perspectiva narativă este obiectivă și poate fi identificată cu ajutorul narațiunii folosind verbe la persoana a III-a, ceea ce înseamnă că naratorul este diferit de personaj și cunoaște mai mult decât personajele. Și, în acest context, le analizează gesturile, le explică trăirile, le detaliază atitudinea în contextul anumitor evenimente.  Sunt și câteva citate semnificative pe care elevii ar fi trebuit să le aibă în vedere”, a precizat profesoara Achim.

Subiectul al III-lea. Ce trebuiau să scrie elevii la eseu

Pentru elevii care au primit poezia „Plumb”, a lui George Bacovia, eseul trebuia să respecte riguros reperele din cerință. „Primul reper viza încadrarea în curent, într-o orientare tematică, ceea ce nu este deloc complicat pentru că elevii au învățat chiar în clasa a XII-a simbolismul”, explică Ruxandra Achim.

Prin urmare, ei ar fi trebuit să se raporteze cu ușurință la particularitîțile unui astfel de text. „Evident, ar fi trebuit să puncteze aici și câteva elemente definitorii pentru simbolism cum ar fi  utilizarea corespondențelor, preferința pentru spațiile funerare, atmosfera apăsătoare și sufocantă, cromatica monotonă, simbolurile recurente. Nu era suficientă doar prezentarea teoriei. Fiecare trăsătură trebuia demonstrată prin exemple din poezie”, precizează profesoara.

Următorul reper viza comentarea a două imagini poetice reprezentative pentru tema textului. În opinia profesoarei Ruxandra Achim, tema centrală este singurătatea profundă aflată în imediata vecinătate a morții. „Ceea ce evident face ca această singurătate să fie cu atât mai apăsătoare cu cât ființa este încătușată în acest univers aproape mineralizat de obiecte”. 

Repetarea expresiei „stam singur” accentuează izolarea totală a eului liric, în timp ce imaginea universului mineralizat și rece creează senzația de sufocare. O altă imagine importantă este cea a „aripilor de plumb”, interpretată ca simbol al imposibilității de evadare și al lipsei oricărei speranțe.

Simbolul „plumb” și structura poeziei

La ultimul reper, elevii ar fi trebuit să analizeze titlul și un element de structură. Ruxandra Achim explică faptul că simbolul plumbului poate fi interpretat din mai multe perspective. „Din punct de vedere fonetic, cuvântul are o sonoritate dură și apare obsesiv în poezie, fiind repetat de șase ori în text și o dată în titlu”.

Plumbul, continuă ea, este simbolul central al poeziei. „Pe de altă parte, tot la titlu, trebuia luată în discuție și componenta fizico-chimică a acestui element, pentru că plumbul este un metal cu o densitate foarte mare. El machează starea de sufocare, de apăsare sufletească, un spațiu care devine imposibil de depășit. Totul este întunecat, este gri, culoarea în sine creează o apăsare. Putem spune că această idee de apăsare apare în fiecare dintre semnificațiile termenului”. 

În ceea ce privește structura, eseul putea evidenția paralelismul aproape perfect dintre cele două strofe, procedeu care accentuează monotonia și senzația de captivitate. „Cele două strofe, cu excepția versului 2, sunt aproape identice. Există doar o minimă variație lexicală. Și, evident, structura aceasta contribuie la rândul ei la marcarea monotoniei. Evident că puteau fi luate în discuție și două planuri lirice: un plan exterior, un plan interior, un plan preponderent descriptiv în prima strofă, confesiv în al doilea”. 

Poezia lui Arghezi: încadrarea în curentul literar, tema, elemente de compoziție și limbaj

Pentru varianta dedicată lui Tudor Arghezi, profesoara explică faptul că structura eseului rămânea aceeași. Candidații trebuiau să încadreze opera în modernism, să prezinte tema și să analizeze două elemente de compoziție sau limbaj relevante. Printre trăsăturile modernismului care puteau fi valorificate se numără relația dintre concret și abstract, metaforele surprinzătoare și estetica urâtului. „Spre exemplu, regândirea poeziei ca raport între concret și abstract, sinteza trecutului, prezentului și viitorului, preferința pentru metafore surprinzătoare, estetica urâtului, care joacă un rol esențial în poezia lui Arghezi”. 

În funcție de poezia aleasă, elevii puteau comenta titlul, compoziția, motivele poetice sau raporturile de opoziție și simetrie care susțin semnificațiile textului.

„În privința temei, poezia «Testament» este una dintre poeziile sale cele mai cunoscute, dar elevii s-ar fi putut orienta și către «Flori de mucigai», o altă artă poetică. Însă tema comună trebuia explicată prin idei poetice și imagini artistice dovedind cunoașterea celor două texte. Aici, elevii ar fi putut analzia titlul fiecărei poezii relevant pentru temă”. 

Un alt element al textului ar putea să fie, indiscutabil, compoziția. „Dar copiii puteau să analizeze și motive cheie, și elementele de opoziție, de simetrie, astfel încât în analiză să redea semnificațiile temei prin aceste aspecte de limbaj și compoziție care particularizează discursul liric arghezian”, a mai precizat profesoara Ruxandra Achim.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE