George Bacovia, marea provocare la Bacalaureat, la Limba română. Profesoară: „Subiectele nu au fost grele, dar elevii fug de poezie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Subiectele la Limba și literatura română de la examenul de Bacalaureat 2026 au fost echilibrate și accesibile, a declarat pentru Libertatea Ruxandra Achim, profesoară de Limba Română la Colegiul Național „I.L.Caragiale din București. În opinia sa, adevărata provocare pentru mulți candidați nu a fost gradul de dificultate al cerințelor, ci eseul despre George Bacovia, întrucât majoritatea elevilor preferă textele narative în detrimentul poeziei.
Cuprins:
Primele două subiecte, fără capcane
Profesoara Ruxandra Achim a precizat că subiectele I și II au fost formulate clar și nu au conținut cerințe care să îi încurce pe absolvenți. „Mi s-au părut foarte accesibile. Cerințele au fost clare, nu e nimic care să-i fi pus în încurcătură. Nu mi s-a părut că intenția a fost să-i pună pe elevi în dificultate, nu a încercat nimeni să le întindă capcane”, a explicat aceasta. „Avem și o oarecare pretenție de la absolvenții de liceu, față de cei mici, de clasa a VIII-a. Liceenii au, totuși, o anumită maturitate în gândire
La primul subiect, elevii au avut de identificat sensurile unor cuvinte și de răspuns la întrebări de înțelegere a unui text la prima vedere. Este vorba despre un fragment dintr-un text nonliterar scris de Pia Pillat, intitulat „Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat”.
„La primul subiect, acolo unde au avut indicat sensurile din text ale unor cuvinte, nu au fost probleme, De exemplu, pentru „bineînțeles” puteau să apeleze la „desigur”, sau „fără îndoială” sau „cu siguranță”, iar la secvența „îmi dau seama”, puteau să dea mai multe sensuri: „înțeleg”, „observ”, „sesizez”, adică nu sunt termeni care să-i pună în încurcătură”.
Prin urmare, formulările au permis mai multe variante corecte de răspuns, fără a crea dificultăți majore. „Orice elev care s-a pregătit pentru aceste examen, va rezolva fără pobleme subiectul întâi”.
Singura posibilă neclaritate ar putea apărea la cerința numărul doi a primului subiect, referitoare la domeniul în care se încadrează studiul lui Dinu Pillat. „Domeniul ar fi istoria sau critica literară. S-ar putea însă ca în barem să fie acceptată și varianta literatura sau studiul literaturii. De regulă, indicațiile din barem sunt orientative, nu reprezintă singurele răspunsuri corecte”, a precizat profesoara Achim.
Subiectul al II-lea, unul dintre cele mai accesibile
Și exercițiul de analiză a textului narativ de la subiectul al II-lea s-a încadrat în tiparele cunoscute de elevi.„Au avut perspectiva narativă obiectivă, una dintre variantele cu care sunt obișnuiți. Textul era ușor de înțeles și de analizat din această perspectivă”, spune Ruxandra Achim.
„În general, elevii primesc la subiectul al doilea patru cerințe oarecum standardizate. Acum ei au avut perspectiva narrativă, este una dintre variantele care lor le convine destul de bine. Practic, elevii au avut de identificat perspectiva narrativă obiectivă pentru că narațiunea folosește verbe la persoana a treia. Și aici ar fi fost ușor să ilustreze ceea ce spunea textul, un text ușor de înțeles și de analizat din perspectiva aceasta, a particularităților narațiunii”.
Dascălul a declarat că, în general, mulți elevi greșesc de obicei la subiectul 1B, la argumentare. „Pentru că nu au suficientă răbdare să dezvolte argumentele, să explice relația asta de cauzalitate”.
Bacovia, provocarea examenului
Dificultatea lucrării a apărut la subiectul al III-lea, unde candidații de la Real - Tehnologic au avut de redactat un eseu despre opera lui George Bacovia, mai exact poezia Plumb, pe care copiii au studiat-o în clasa a XII-a. Cei de la uman au primit un eeu din Tudor Arghezi. Profesoara subliniază că problema nu o reprezintă autorii - Bacovia și Arghezi - ci reticența elevilor față de poezie.
„În general, nu le place poezia. Preferă întotdeauna proza. Poezia are o structură mai abstractă, iar elevilor le plac lucrurile mai concrete, acțiunea, narațiunea”, explică aceasta. „Pentru că poezia are o anumită structură, de tip iceberg: o treime la suprafață, clară, limpede, două treimi ascunse, mai puțin concrete. Și lor le plac lucrurile mai la vedere. Narațiunile care vin cu acțiuni li se par mult mai concrete”.
Totuși, din punct de vedere al programei, nici Bacovia, nici Arghezi nu ar fi trebuit să reprezinte o surpriză. „Bacovia și Arghezi sunt autori studiați în clasa a XII-a. Este materie proaspătă, nu ceva învățat cu ani în urmă și uitat între timp”, spune profesoara.
De ce este Bacovia mai dificil decât Arghezi
Am întrebat-o pe Ruxandra Achim care dintre cei doi poeți a fost pentru copii mai ficil. Răspunsul?Bacovia! „Textele lui Tudor Arghezi oferă mai multe direcții de analiză decât poezia bacoviană. Textele studiate din lirica lui Arghezi sunt mai generoase în privința oportunităților de analiză. La Bacovia există, desigur, repere importante, dar textul este foarte scurt și repetitiv, iar elevii nu surprind întotdeauna diferențele de nuanță dintre repetiții”, afirmă profesoara.
Potrivit acesteia, lipsa exercițiului de lectură a poeziei îi dezavantajează pe unii candidați. „Nu știu dacă lumea de astăzi mai are timp pentru poezie. Poate că acesta este unul dintre motivele pentru care un astfel de subiect este perceput ca fiind mai dificil.”
Chiar dacă analiza unui text narativ presupune aceleași competențe de interpretare, mulți elevi au impresia că un roman sau o nuvelă este mai ușor de abordat. „Iar asta pentru că unii candidați transformă eseul într-un rezumat al operei, ceea ce conduce inevitabil la pierderea punctelor”
Ruxandra Achim a spus că în general copiii preferă textele narative. „Însă, deși li se pare mai simplu, și aici pot face greșeli: de exemplu, dacă povestești acțiunea, nu primești puncte. Trebuie să faci analiză folosind conceptele specifice. Dar, totuși, elevilor li se pare că la un text narativ au despre ce să scrie.”
Un examen de dificultate medie
În ansamblu, Ruxandra Achim apreciază că examenul din acest an s-a încadrat la un nivel mediu de dificultate. „Subiectele I și II au fost chiar accesibile. Gradul de dificultate mediu vine mai ales din eseul de la subiectul al III-lea”, explică aceasta.
În opinia sa, obținerea notei maxime rămâne dificilă nu din cauza conținutului, ci din cauza criteriilor de redactare. „Nota 10 este greu de luat la română pentru că, pe lângă conținut, se punctează exprimarea, corectitudinea limbii, analiza și argumentarea. Un 9,30 sau un 9,50 cred că este însă mult mai la îndemână.”
Profesoara a precizat că diferența dintre elevii buni și cei foarte buni nu este dată doar de cunoștințe, ci și de modul în care acestea sunt exprimate în scris. „Nu contează doar ce transmiți, ci și cum transmiți. După 12 ani de școală, lucrarea ar trebui să fie redactată corect și îngrijit. Din păcate, nu se întâmplă întotdeauna acest lucru”, a mai spus Ruxandra Achim.
