Cum vor primi elevii note la Religie. Profesorii vor ține cont inclusiv de participarea copiilor la slujbele de la biserică. Lista noilor standarde de evaluare

Standardele naționale de evaluare la Religie, raportate la experiențele religioase ale copiilor în afara școlii

Ministerul Educației susține că noile standarde naționale de evaluare au fost elaborate pentru a asigura o evaluare unitară, echitabilă și comparabilă în toate școlile din România. Potrivit conceptului prezentat în cadrul proiectului RECRED, standardele ar trebui să stabilească exclusiv ceea ce elevii trebuie să știe și să poată face în urma activității desfășurate la clasă.

În documentele aflate acum în consultare publică apar însă formulări care mută accentul de la competențele dobândite în școală către experiențe religioase personale, trăite în familie sau în comunitatea religioasă din care provine elevul. Această abordare a stârnit controverse, deoarece experiențele personale nu sunt identice pentru toți copiii și nu depind de procesul educațional desfășurat în școală, potrivit unei analize EduPedu.

Participarea la slujbe devine criteriu de evaluare al elevilor

Unul dintre cele mai discutate exemple apare în standardele pentru clasa I. Aici, elevului i se cere să descrie elemente specifice bisericii pornind de la participarea sa la slujbele religioase. Mai mult, nivelurile de performanță prevăd o diferențiere clară în funcție de experiența personală. De exemplu, la nivelul de bază, elevul trebuie să descrie, cu sprijin, două elemente observate în timpul participării la slujbele religioase, la nivelul consolidat, face același lucru fără sprijin, iar la nivelul avansat, descrie trei elemente specifice bisericii și oferă exemple din propria participare la slujbe.

În practică, asta înseamnă că experiența religioasă acumulată în afara școlii poate deveni un element folosit în evaluarea performanței școlare.

Problema este că slujbele religioase nu reprezintă o activitate organizată de școală și nici o obligație prevăzută de programa disciplinei Religie.

Mai mult, prezența la biserică depinde exclusiv de familie, de practica religioasă a părinților, de convingerile personale și de apartenența confesională. În aceste condiții, elevii nu beneficiază de aceleași experiențe atunci când trebuie să răspundă unor cerințe care presupun exemple din propria participare la viața religioasă.

Noile standarde de evaluare la Religie pentru clasele I-VIII: ce trebuie să știe elevii 

Noile standarde naționale de evaluare pentru disciplina Religie, valabile pentru învățământul primar și gimnazial, stabilesc pentru fiecare clasă ce competențe trebuie să dobândească elevii și cum vor fi diferențiate performanțele acestora. Noile repere fac parte din pachetul de standarde naționale de evaluare care urmează să fie utilizate pentru măsurarea progresului școlar.

Documentul elaborat de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare definește standardele de învățare pentru disciplina Religie, de la clasa I până la clasa a VIII-a. Pentru fiecare competență prevăzută în programa școlară sunt descrise performanțele așteptate la trei niveluri: de bază, consolidat și avansat. Scopul acestor standarde este de a oferi profesorilor criterii unitare pentru evaluarea elevilor și de a clarifica nivelul de cunoștințe și abilități pe care copiii trebuie să îl atingă la finalul fiecărui an de studiu.

În locul unei evaluări bazate exclusiv pe reproducerea informațiilor, documentul pune accent pe aplicarea cunoștințelor religioase în situații concrete, pe dezvoltarea comportamentelor morale și pe capacitatea elevilor de a argumenta, compara și analiza teme religioase.

Clasele I-II: accent pe valori, comportament. Elevii trebuie să ofere exemple din propria viață religioasă

Pentru elevii din clasele I și a II-a, standardele vizează în principal familiarizarea cu elementele fundamentale ale credinței, ale vieții religioase și ale comportamentului moral-creștin. Elevii trebuie să poată descrie elemente ale creației lui Dumnezeu, să recunoască aspecte specifice bisericii și să identifice modele de credință din Biblie. La nivel avansat, un elev de clasa I trebuie să poată explica prin exemple personale modul în care respectă creația lui Dumnezeu și să descrie trăsături morale ale personajelor biblice.

În clasa a II-a, accentul se mută asupra înțelegerii iubirii ca valoare centrală, a diferitelor forme de rugăciune și a comportamentelor de întrajutorare. Elevii trebuie să ofere exemple concrete despre ajutorarea semenilor și despre responsabilitățile asumate în familie sau în grupurile din care fac parte. De asemenea, sunt evaluate capacitatea de a explica rolul sărbătorilor religioase și importanța unor evenimente din viața comunității și a societății.

Clasele III-IV: apar analiza și argumentarea. Elevii învață îndatoririle unui creștin

Începând cu clasa a III-a, standardele devin mai complexe. Elevii trebuie să analizeze opinii cu semnificație religioasă, să identifice îndatoririle unui creștin și să formuleze reguli de comportament moral pornind de la situații concrete de viață.

La nivel avansat, un elev trebuie să poată analiza independent mai multe opinii religioase, să formuleze reguli de comportament pentru diferite contexte și să descrie relații sociale prin prisma moralei religioase.

Pentru clasa a IV-a, documentul introduce explicit competențe de comparare și sintetizare. Elevii sunt evaluați în funcție de capacitatea de a compara opinii, de a sintetiza îndatoririle creștinului și de a analiza comportamente cotidiene raportându-le la regulile moralei creștine.

Tot în această etapă școlară sunt analizate semnificațiile marilor sărbători creștine, precum Nașterea Domnului, Floriile, Săptămâna Patimilor sau Învierea Domnului.

Gimnaziul aduce teme biblice, analiză și reflecție personală. Se predă Vechiul Testament

Pentru elevii de clasa a V-a, standardele sunt centrate pe studiul Vechiului Testament, pe identificarea mesajelor moral-religioase din texte și pe înțelegerea propriei identități religioase. Elevii trebuie să poată explica rolul unor personaje biblice în istoria mântuirii, să identifice responsabilități față de sine și comunitate și să prezinte modalități de celebrare a tradițiilor religioase.

În clasa a VI-a, accentul cade pe viața și activitatea lui Iisus Hristos. Elevii trebuie să ordoneze cronologic evenimentele principale din viața Mântuitorului, să integreze concepte religioase în prezentarea unor evenimente biblice și să selecteze informații din surse diverse, inclusiv digitale. Standardele includ și evaluarea capacității de a analiza diversitatea religioasă, de a relaționa pozitiv cu colegii și de a înțelege rolul sărbătorilor și tradițiilor religioase în comunitate.

Clasa a VII-a: respect pentru diversitate și implicare în comunitate. Se analizează lucrarea Sfântului Duh

În clasa a VII-a, documentul introduce competențe care presupun un nivel mai ridicat de reflecție și argumentare. Elevii trebuie să analizeze lucrarea Duhului Sfânt în viața Bisericii, să compare diferite manifestări ale vieții religioase și să interpreteze mesaje moral-religioase transmise prin texte, artă sau alte forme de exprimare.

Printre competențele urmărite se numără și capacitatea de a argumenta importanța respectului pentru diversitate și a comunicării între persoane și grupuri. Documentul face referire explicită la virtuțile din Fericiri și la rolul lor în relațiile sociale. Elevii trebuie, de asemenea, să analizeze valori spirituale care contribuie la solidaritate și comuniune și să argumenteze importanța participării la viața spirituală a comunității.

În clasa a VIII-a, elevii trebuie să argumenteze și să compare. Se studiază iubirea pentru Dumnezeu prin artă

Ultimul an de gimnaziu aduce cele mai complexe cerințe. Elevii sunt evaluați în funcție de capacitatea de a argumenta importanța modelului de iubire trinitară pentru viața personală și comunitară, de a formula argumente pe teme moral-religioase și de a compara mesaje religioase exprimate prin forme diferite de comunicare.

Documentul prevede și identificarea unor elemente simbolice ale iubirii față de Dumnezeu în diferite forme de artă religioasă, de la arhitectură și pictură la sculptură, atât din cultura românească, cât și din cea universală. La nivel avansat, elevii trebuie să formuleze mai multe argumente bazate pe învățăturile lui Iisus, pe pilde și pe minunile biblice, precum și să evidențieze implicațiile morale ale modelelor pe care le urmează în viața personală și socială.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE