Politicienii din partidele fostei coaliții de guvernare au început să vorbească tot mai des de posibilitatea organizării alegerilor anticipate. Însă pentru a ajunge la acest moment, o posibilă premieră istorică pentru România postdecembristă, trebuie bifați mai mulți pași procedurali.

Ce spune Constituția

Dizolvarea Parlamentului este reglementată de articolul 89 din Constituție, precum și de articolul 63, alineatul 2. „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, prevede articolul 89, alineatul 1. De asemenea, tot Constituția stipulează că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Cealaltă mențiune referitoare la anticipate este că alegerile se desfăşoară în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.

Unde este România acum

Din punctul de vedere al practicii politice, în România pentru moment a eșuat la votul de învestire un singur guvern. Mai precis, este cazul Cabinetului Veștea, care nu a strâns majoritatea de 233 de voturi pe 23 iunie. Din acel moment a început să curgă termenul pentru bifarea celor 60 de zile în care să fie cel puțin două încercări de învestire a unui guvern. Cabinetul Tomac nu este luat în calcul pentru că în cazul acestuia, retragerea a fost înainte de a veni pentru vot în Parlament.

Așadar, 21 august este momentul în care sunt îndeplinite cele 60 de zile menționate în Constituție. Însă până atunci, Nicușor Dan ar trebui să mai desemneze un prim-ministru care să încerce să strângă voturile în Parlament. Dacă se întâmplă acest moment, chiar pe 21 august sau zilele următoare, Nicușor poate, nu e obligat, să dizolve Parlamentul.

Dacă pe 21 august este dizolvat Parlamentul, termenul de 90 de zile se împlinește pe 19 noiembrie. Prima duminică din apropierea acestei date este pe 22 noiembrie.

Însă în această ipoteză a alegerilor anticipate, ar putea fi probleme și cu calendarul. În Constituție există prevederea de „cel mult trei luni” în care să se organizeze alegerile de la data dizolvării Parlamentului, dar în actuala lege privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului este stipulat că data alegerii trebuie să fie anunțată cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării. Ceea ce înseamnă că pentru a bifa toate termenele și din lege, și din Constituție ar trebui ca data dizolvării Parlamentului să fie 24 august.

Semne de întrebare privind PSD și șeful AEP

Recent, problema termenelor a fost ridicată de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, fost ministru și deputat PSD. „Un asemenea calendar precum cel prevăzut de Legea 208/2015 astăzi este imposibil de respectat în contextul unor alegeri anticipate”, a explicat preşedintele AEP, marți, pe 7 iulie, într-o conferință de presă.

G4Media scria luni, într-o analiză a lui Liviu Avram, că PSD se pregătește să saboteze eventualele alegeri anticipate, vârf de lance în această strategie fiind Adrian Țuțuianu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.