Studiu: Ce ar pierde Marea Britanie dacă 100.000 de români ar pleca mâine

Acestea sunt câteva dintre statisticile incluse într-un raport amplu, bazat pe date oficiale și cercetare academică, dedicat contribuției românilor din Regatul Unit. Studiul a fost realizat în baza unui parteneriat Bournemouth University – ACORD UK și începe deja să fie folosit ca document de referință: a fost prezentat recent inclusiv în Parlamentul britanic.

Libertatea i-a intervievat pe doi dintre membrii echipei care a elaborat raportul. Alina Dolea este profesor și cercetător la Universitatea Bournemouth și coordonatoarea proiectului ACORD, cu privire la contribuția comunității românești la economia și societatea britanică. Bogdan Cronț, membru ACORD, este un fost jurnalist ieșean care a emigrat în UK și este activ pe piața muncii din Marea Britanie de aproape 15 ani.

Înainte de interviu, alte câteva statistici relevante pentru starea actuală a diasporei românești din UK:

557.554 de persoane născute în România locuiau în Marea Britanie la recensământul din 2021
78% dintre românii din Marea Britanie au între 20 și 49 de ani
românii și bulgarii formează cel mai activ grup de migranți de pe piața muncii britanice (80,4% ocupați), iar aproape 40% dintre români sunt supracalificați pentru jobul actual
349.700 de locuri de muncă salarizate erau ocupate de români la sfârșitul lui 2025, iar salariul median al acestora ajunsese foarte aproape de media britanică. Cele mai recente date privind contribuția la economia britanică (taxe) datează din 2019/2020 și arată o sumă de peste 2,4 miliarde de lire sterline
românii reprezintă cea mai importantă sursă externă de forță de muncă din construcțiile britanice: aproximativ 5% din întreaga forță de muncă din construcții și aproape 19% în Londra provin din România. Nicio altă țară nu se apropie de aceste ponderi
numărul românilor care lucrează în NHS s-a dublat în ultimul deceniu, depășind 6.500 de angajați, România fiind între principalele naționalități străine din sistemul britanic de sănătate
comunitatea dispune deja de o infrastructură proprie importantă: cel puțin 110 biserici ortodoxe, peste 160 de biserici evanghelice, circa 50 de organizații comunitare și 14 școli românești de weekend

„Presa britanică a prezentat românii ca o hoardă care va invada Regatul”

Libertatea: Ani la rând, mai ales în perioada Brexit, românii au fost prezentați în Marea Britanie mai degrabă ca o problemă decât ca un câștig. Raportul arată însă aproape exact opusul. Cum s-a ajuns la această diferență atât de mare între imaginea publică și realitatea pe care o arată datele?
Bogdan Cronț: Cred că putem porni de la întrebarea: ce știa britanicul de rând despre români și România, înainte ca noi să devenim o comunitate aici? Chiar dacă sună dezamăgitor, cei mai mulți nu știau nimic. Iar dintre cei, puțini, care știau câte ceva, unii reușeau să ne localizeze în estul Europei, în rândul fostelor țări comuniste. Alții își aminteau chiar că am avut un președinte, „Ceaocesco”, care a fost împușcat. O doamnă cu care m-am întâlnit într-un parc și căreia, într-o scurtă discuție, i-am spus că sunt din România mi-a povestit despre imaginile cutremurătoare ale copiilor din orfelinate, pe care le văzuse la televizor în anii 90. Apoi m-a întrebat dacă chiar este adevărat că sunt foarte mulți căței abandonați pe străzi. Doamna respectivă asocia România cu suferința.

Ce ar pierde Marea Britanie dacă 100.000 de români ar pleca mâine. Studiul prezentat în Parlamentul britanic care schimbă imaginea diasporei INTERVIU — Bogdan Cronț. Foto: Arhivă personală

Apoi, momentul în care am început să venim în număr mare în Regatul Unit, de prin 2014, odată cu ridicarea totală a restricțiilor, s-a încadrat într-o succesiune de evenimente care au bulversat societatea britanică. Criza economică, Brexitul, instabilitatea politică.

În tot acest tablou haotic am picat și noi, românii, pe care nu îi aștepta nimeni cu brațele deschise. Ce puteam face? Am pus capul în pământ și am muncit, iar efectele s-au simțit în timp. Încetul cu încetul, și-au dat seama că pot conta pe noi, că suntem, în general, oameni liniștiți, corecți și muncitori.
-Alina Dolea: Aş adăuga aici şi faptul că presa britanică a avut o adevărată campanie de portretizare a românilor ca o hoardă care va invada Regatul, de îndată ce restricţiile pe piaţa muncii vor fi ridicate (anii 2013-2014). S-a vorbit despre cum românii vor lua locurile de muncă ale britanicilor şi vor pune presiune pe sistemul public și contribuabilul britanic, accesând fel de fel de beneficii.

Pe fondul lipsei de informaţii despre români din spaţiul public britanic, acest tip de discurs și etichetele negative (săraci, periculoși, hoți, infractori) au prins foarte repede. Mai ales că Nigel Farage, artizanul campaniei pro Brexit, a și declarat că i-ar fi frică să locuiască lângă niște români.

-Dacă v-aș ruga să-i explicați unui britanic, într-un minut, de ce comunitatea românească este importantă pentru Marea Britanie, care ar fi argumentele cele mai puternice?
-Bogdan Cronț: I-aș spune că suntem muncitori, adaptabili, creativi, capabili să facem față greutăților și provocărilor, pentru că așa am fost obișnuiți de acasă. În timpul pandemiei, spre exemplu, când aproape totul era blocat, românii au fost printre cei mai implicați în zona logistică, în transport, în livrarea de produse, în agricultură, sănătate, construcții și alte sectoare-cheie, care au făcut rotițele societății să se învârtă, într-o perioadă foarte dificilă.
-Alina Dolea: Etica muncii, seriozitatea şi rezilienţa la greutăţi sunt motivele pentru care românii sunt foarte apreciaţi de angajatorii britanici. În plus, românii transmit acest etos, acest set de valori și copiilor, cea de-a doua generaţie aflată deja la vârsta adolescenţei, şi care vor aduce această atitudine pe piaţa muncii.

Ce s-ar întâmpla dacă 100.000 de români ar pleca mâine din Regatul Unit?

– La un moment dat, în raport apare o întrebare provocatoare: «Ce s-ar întâmpla dacă 100.000 de români ar pleca mâine din Regatul Unit?» Care ar fi primele consecințe asupra comunității și în ce domenii s-ar vedea cel mai repede lipsa lor?
-Alina Dolea: Dacă 100.000 de români ar pleca brusc din Marea Britanie, impactul s-ar resimți imediat în economia britanică: în construcții, sănătate, logistică, servicii publice, comerț local și în contribuții fiscale. Pentru că românii au devenit o componentă esenţială a economiei britanice.

În plus, consecinţele se vor resimţi şi în România, pentru că românii din Marea Britanie sunt în topul celor care trimit bani în ţară, susţin şi dezvoltă economia românească. Mai ales la nivel local (construcţii sau renovări de locuințe, turism, deschiderea unor afaceri, investiţii sau consum). Problema apare dacă aceşti 100.000 ar decide să revină într-un termen scurt în România, pentru că nu există o infrastructură de reîntoarcere care să asigure suport şi sprijin celor care au fost plecaţi pentru o decadă, două sau mai mult. Ei nu mai ştiu cum să navigheze în sistemul românesc şi nici cum să acceseze piaţa muncii, serviciile publice. În ciuda discursurilor electorale şi politice, România este total nepregătită pentru reîntoarcerea românilor în ţară.

Aproape 40% dintre români sunt supracalificați pentru jobul actual

– Unul dintre lucrurile care mi-au atras atenția este că aproape 40% dintre români sunt supracalificați pentru locurile de muncă pe care le ocupă. Unul din trei are studii universitare, conform raportului. Cum explicați acest paradox? Sunt de vină obstacole administrative, recunoașterea diplomelor sau pur și simplu traseul pe care îl aleg mulți emigranți când ajung în Marea Britanie?
-Alina Dolea: Toate cele de mai sus contribuie la această situaţie complexă. Românii calificaţi acasă în diverse domenii nu au putut să-şi echivaleze diplomele sau certificările şi au pornit de la zero. Unii fie şi-au obţinut calificări britanice în acelaşi domeniu, fie s-au reconvertit profesional. Bariera lingvistică a fost un alt factor: există cazuri de specialişti (de exemplu, radiologi) care au lucrat în fabrici pentru că nu ştiau limba engleză sau nu aveau încredere că pot vorbi limba suficient de bine. Au lipsit din spaţiul public britanic şi exemple de succes, de reuşite profesionale care să le arate că e posibil să progreseze.

De altfel, şi aspecte ce ţin de profilul psiho-emoţional, cognitiv şi cultural al românilor au contribuit la această situaţie: românii aduc cu ei în Regat un bagaj emoţional și cognitiv complex, care include lipsa de încredere în ei înşişi, în instituţiile statului şi în ceilalţi, teama de eşec, complex de inferioritate, vinovăţie pentru că au lăsat restul familiei în urmă.

În lipsa unei infrastructuri institutionale de sprijin (reţeaua consulară a crescut şi s-a modernizat de-abia în ultimii 3-4 ani, dar nu la fel de accelerat comparativ cu ritmul de creştere al comunităţii), nu au existat decât izolat și fragmentat inițiative care să sprijine integrarea românilor şi dezvoltarea de competenţe de navigare interculturală. Cele mai mari eforturi au fost făcute de organizaţiile şi asociaţiile românești, ce au dus o muncă „la firul ierbii” pentru a sprijini comunitatea, spre exemplu în aplicaţiile pentru a obţine un statut legal de şedere post-Brexit.

– În același timp, imaginea românilor este încă legată, pentru mulți, de munca sezonieră sau de joburile slab calificate. Mai este valabilă această imagine în 2026 sau comunitatea românească s-a schimbat radical în ultimii ani?
-Bogdan Cronț: Nu radical, dar s-a schimbat destul de mult. Și această schimbare se accelerează, deoarece sistemul britanic este unul foarte deschis. Dacă ai calitățile necesare și îți dorești să progresezi, ți se oferă șanse. Știu zeci de exemple de români care au pornit din poziții foarte modeste și au ajuns în posturi de conducere. Numărul managerilor, profesorilor, medicilor, inginerilor și, în genere, tot ce presupune specializare sau înaltă calificare au crescut foarte mult. Numărul afacerilor românești, de asemenea. După tensiunile inițiale, putem spune că s-a intrat într-o etapă de așezare, de maturizare a comunității.
-Alina Dolea: Practic vedem o diversificare a tipurilor de muncă şi activităţilor economice. Există în continuare lucrători sezonieri, muncitori slab calificaţi, dar există şi antreprenori și oameni de afaceri români tot mai activi în sectoare-cheie ale creșterii economice britanice, inclusiv robotică, inteligență artificială, tehnologie financiară (fintech), securitate cibernetică, energie și start-upuri intensive în cercetare.

Şi vedem această diversificare în doar aproximativ 10 ani, ceea ce arată potenţialul foarte mare al comunităţii româneşti de a se dezvolta şi mai mult, dacă sunt luate măsuri targetate de stimulare, mai ales în contextul în care românii sunt şi o populaţie tânără, iar Regatul se confruntă cu îmbătrânirea populaţiei şi cu lipsă de forţă de muncă în anumite sectoare – sănătate, construcţii, inginerie, etc.

– Raportul vorbește și despre o nouă generație de români care conduc companii, fac cercetare sau lucrează în domenii precum inteligența artificială, tehnologie sau medicină. De ce ajung atât de rar aceste povești în spațiul public, în timp ce știrile negative despre migrație circulă mult mai ușor?
-Bogdan Cronț: Pe de-o parte, deoarece a fost, și este în continuare, un subiect inflamat de tensiunile politice, de ascensiunea partidelor radicale, care insistă mult pe acest subiect. Pe de altă parte, și noi trebuie să ne promovăm mai bine reușitele, iar asta în dublu sens. Și în peisajul mediatic britanic, dar și în interiorul comunității. Avem nevoie să schimbăm inclusiv imaginea negativă pe care noi o avem despre noi. Ne-am obișnuit să ne judecăm cu prea multă asprime, să ne desconsiderăm, iar asta se transmite și în exterior. Când tu nu ai încredere în tine, nici ceilalți nu vor avea.

– După Brexit se estima că mulți români vor pleca din Marea Britanie. În realitate, comunitatea a crescut, s-a stabilizat și chiar s-a consolidat. Cum s-a schimbat viața românilor din UK în ultimii ani? Mai văd ei Marea Britanie ca pe un loc în care muncesc câțiva ani sau ca pe o țară în care își construiesc viitorul?
-Bogdan Cronț: Într-adevăr, nu mai este acel du-te-vino. La fel ca în cazul diasporelor românești mai vechi, se observă o stabilizare. Mulți s-au obișnuit cu sistemul, cu munca pe care o au, cu un anumit grad de predictibilitate. La fel, mulți români și-au cumpărat locuințe, au copii în școli, au obligații aici. Și, chiar dacă nu gândesc neapărat un viitor în UK pe termen lung, se uită cu atenție la ce se întâmplă acasă și, din păcate, nu prea simt că au opțiuni de întoarcere în viitorul apropiat.

„Românii se ţin de treabă şi nu sună să se dea bolnavi dimineaţa”

– Raportul spune că impactul românilor nu poate fi măsurat doar în taxe plătite sau în contribuția la economie. Dincolo de cifre, prin ce schimbă românii societatea britanică? Care sunt acele lucruri care nu apar în statistici, dar care contează în viața de zi cu zi?
-Alina Dolea: Tocmai acesta este paradoxul: românii contribuie la societatea britanică prin această etică a muncii foarte înaltă, care îi face pe angajatori să spună că preferă să angajeze români, pentru că sunt serioşi. Se ţin de treabă şi nu sună să se dea bolnavi dimineaţa (cu referire la practica şi cadrul legal din Marea Britanie, care permite angajaţilor să îşi notifice angajatorul că nu pot veni la serviciu chiar înaintea începerii zilei de lucru); prin adaptabilitatea şi rezilienţă la greutăţi şi obstacole.
-Bogdan Cronț: O să dau un exemplu. Cu ani în urmă, lucram la un proiect de protejare a unei zone împotriva inundațiilor. În echipa noastră era un inginer român, un băiat tânăr la care apelăm de fiecare dată când aveam vreo neclaritate sau întâmpinam o problemă. Pentru că uneori apar diferențe între ce se cere în proiect și ce se poate face în realitate. Întotdeauna găsea o rezolvare, prezenta soluțiile mai departe șefilor și proiectul mergea mai departe.

La un moment dat, inginerul român a fost ofertat de o altă companie și a plecat. În locul lui a venit un alt inginer, australian. Foarte priceput și el, dar niciodată nu și-a asumat mai mult decât scria în fișa postului, spunând, în mod corect, că nu era treaba lui. Pentru o vreme a urmat un mic haos în acel proiect și, într-o ședință pe care am avut-o pentru a pune la punct diferite detalii, l-am auzit pe șeful proiectului spunând: abia acum înțeleg cât de important era Dan, nu trebuia să-l lăsăm să plece.

Modul acesta de lucru – „extra mile”, cum îl numesc englezii – se regăsește în foarte multe domenii în care lucrează români. Pentru că noi nu ne rezumăm la fișa postului, și nu facem asta din obediență sau pentru a impresiona șefii, ci pentru că suntem obișnuiți să căutăm soluții la probleme. Iar modul acesta de lucru este foarte apreciat.

Ce efecte au campaniile de dezinformare a comunității

– Un capitol al raportului vorbește despre dezinformare și despre vulnerabilitatea comunităților din diaspora. De ce sunt românii din Marea Britanie o țintă pentru astfel de campanii și care sunt cele mai mari riscuri pe care le vedeți?
-Alina Dolea: Vulnerabilitatea comunităţilor românești, nu doar din UK, ci din tot ceea ce numim diaspora, vine din lipsa de rezilienţă la dezinformare, manipulare și propagandă. Principalele arme în războiul hibrid sunt naraţunile anti-occidentale și anti-europene, teoriile conspirației, anti-știința, extremismul, radicalizarea credințelor religioase şi fenomenul mai amplu al conspiritualităţii (la intersecţia dintre conspiraţii şi spiritualitate).

Diasporele „aduc” în ţările de rezidenţă astfel de diviziuni, de tensiuni culturale şi sociale de acasă, la care se adaugă cele din ţările gazdă. De aceea, sunt prinse la mijloc şi devin adesea ţinte perfecte pentru reţele care operează dincolo de graniţe naţionale.

Pe acest fond, asistăm la emergența unui fenomen aparent paradoxal: anti-europenism în rândul multor concetățeni care trăiesc în țări europene. Pentru ca unii migranți nu doar că nu se integrează, ei nu vor să fie acolo. În focus grupurile pe care le-am făcut acum 6 ani, participanții, indiferent de statutul social și educație, au vorbit despre „abandon” în raport cu statul român și despre sentimentul de a fi „ai nimănui”. Există un șoc cultural pe care nu-l pot gestiona și atunci se retrag și mai mult într-o zonă de siguranță, pentru că fiecare om simte nevoia de apartenență la o comunitate.
-Bogdan Cronț: Iar campaniile de manipulare speculează foarte abil dezamăgirile, tensiunile culturale, sociale și nevoia de a nu mai fi „a nimănui”. Dacă vorbim de efectele acestor campanii în rândul comunității din Regatul Unit, vedem, spre exemplu, o susținere în creștere pentru partidele extremiste din UK, cu care se intersectează în credința că „Europa și valorile ei sunt toxice”. O teamă a „imigrantului bun” de „imigrantul rău”, o explozie a comentariilor rasiste la adresa comunității rome.

– În raport se vorbește despre faptul că diaspora poate deveni un instrument de „soft power” pentru România. Tradus pe înțelesul tuturor, cum poate o comunitate de români din străinătate să ajute România din punct de vedere economic, diplomatic sau chiar de imagine? Și, din ce ați observat, statul român încearcă să valorifice acest potențial sau încă nu există o strategie în sensul acesta?
-Alina Dolea: O comunitate atât de mare precum cea a românilor din Marea Britanie are şi argumentul demografic, şi pe cel economic, pentru a vorbi despre un potenţial foarte mare de influenţare a discursurilor şi a politicilor publice care îi privesc – atât în România, cât şi în Marea Britanie. Numai că o diasporă este pe atât de puternică, pe cât conştientizează această putere pe care o are.

Diaspora românească, fiind una tânără, de dată recentă (de abia acum vorbim despre o a doua generaţie aici în Regat, dar în Italia sau Spania vorbim deja despre a treia generaţie) este încă în curs de structurare şi de recunoaştere de către partenerii britanici. Organizaţiile şi asociaţiile comunitare au făcut o muncă foarte bună la firul ierbii, însă trebuie să treacă la nivelul următor.

De exemplu, prin adoptarea unor forme de organizare şi constituire de tip Charitable Incorporated Organisation (CIO), care să aibă consiliu director extern, și să folosească strategic interacţiunile cu decidenţii britanici şi cei români, pentru a cere politici publice, programe, strategii, nu pentru comunităţile româneşti, ci „împreună cu” acestea.

Este nevoie de raportare la românii din Marea Britanie ca aducând un câştig reciproc celor două ţări şi nu în termen de „brain drain” sau ce a pierdut România.

Schimburile comerciale în creştere, investiţiile directe sau banii trimişi acasă, competenţele şi abilităţile dobândite în Marea Britanie, care pot fi apoi folosite la întoarcerea în România sau care sunt transmise în familii, sunt toate contribuții pozitive. Din păcate, nu există încă o strategie coerentă a României pentru diasporă.

„Românii contribuie cu mai mult la economia britanică decât beneficiază”

– Dincolo de date, studii și exemple concrete – care este lucrul care v-a surprins cel mai tare în timpul documentării și despre care credeți că se vorbește mult prea puțin, atât în România, cât și în Marea Britanie?
-Alina Dolea: Dimensiunea contribuţiilor. Ne-am propus ca acest raport să vorbească despre cum contribuie românii la economia şi societatea Regatului, pentru că în discursul public se vorbeşte în mod dominant despre români ca despre o problemă.

Raportul arată exact contrariul: că românii sunt o resursă de creştere economică pentru Regat. Dar şi noi, ca autori, am fost surprinşi de cât de mare e, de fapt, contribuţia în cifre, dar şi de cât de puțină vizibilitate există. Din cauza modului în care se colectează datele, în care se realizează statisticile. Spre exemplu, nu sunt publicate datele fiscale cu privire la taxele şi impozitele plătite de românii care lucrează ca persoane fizice autorizate.

Ultimele date publicate de fiscul britanic cu defalcare pe naţionalităţi sunt din 2019/2020 şi ele includ doar românii salariaţi; însă românii lucrează în proporţie foarte mare ca persoane fizice autorizate și au contribuții pe măsură la bugetul de stat. Vorbim de miliarde de lire, anual.

– Dacă raportul acesta ar putea schimba un singur lucru, care ați vrea să fie acela? Felul în care britanicii îi privesc pe români sau felul în care românii își privesc propria diasporă?
-Bogdan Cronț: Cred că cu britanicii o rezolvăm mai ușor. Mi-aș dori să se schimbe felul în care noi ne privim și ne judecăm, fie că vorbim de comunitate sau de popor, în ansamblul său. Ne-am încărcat cu prea multe lucruri negative, ne judecăm prea aspru și ne concentrăm prea mult pe aspectele care ne dezbină. Mi-aș dori să fim mai înțelegători unii cu alții, să căutăm să construim pe ceea ce avem bun, iar asta va ajuta mult și la imaginea noastră în exterior.

– Și o ultimă întrebare: care este prejudecata despre românii din Marea Britanie pe care datele o demontează cel mai clar?
-Alina Dolea: Aceea că românii „stau pe beneficii” în UK. Statisticile fiscului britanic, pe care le cităm în raport, arată negru pe alb că românii contribuie cu mult mai mult la economia britanică, decât beneficiază.