Seceta blochează Dunărea: „Situația este dezastruoasă”. Două nave au eșuat la Corabia, iar debitul fluviului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii ani

Debitul Dunării la nivel minim istoric pentru luna iulie

Seceta severă care afectează Europa lovește puternic și Dunărea.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în țară, la Baziaș, va scădea în această săptămână până la 1.750 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală a lunii iulie de 4.700 mc/s.

„Prognoza debitelor şi nivelurilor în intervalul 14.07.2026, ora 07.00 – 21.07.2026, ora 7.00
Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în uşoarӑ scădere în primele patru zile până la valoarea de 1.750 m³/s, apoi staționar până la sfârșitul intervalului de prognoză (1.750 m³/s), situându-se sub media multianuală a lunii iulie (4.700 m³/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în general, în scădere”, se arată în prognoza INGHA.

Astfel de valori nu au mai fost înregistrate de ani. Mai exact, cel mai mic debit înregistrat în ultimii 30 de ani în luna iulie a fost în 2022 – 1.810 m3/s, conform Apele Române. Deci, valorile prognozate pentru această săptămână sunt sub acest minim.

Debitul minim istoric al Dunării la stația hidrometrică Baziaș a fost înregistrat în data de 13 ianuarie 1985 – 1.400 m cubi pe secundă, potrivit informațiilor furnizate de Apele Române pentru Libertatea.

De ce a scăzut debitul Dunării

„Aportul scăzut de precipitații s-a reflectat în mod direct în cazul principalelor râuri de pe continent. Dunărea are parte de un debit foarte redus, situație care a dus deja la oprirea alimentării cu apă pentru irigații pe mai multe sectoare ale cursului său. Se estimează că acest debit ar trebui să atingă pragul de 1.800 de metri cubi pe secundă, fiind cel mai scăzut nivel din perioada anilor 2003-2004, atunci când configurația centrilor de presiune a fost una asemănătoare”, potrivit unei postări de pe pagina Climatologie și Prognoze globale.

De altfel, Dunărea a scăzut atât de mult încât un șofer a fost surprins când conducea pe mijlocul fluviului.

Mai exact, un șofer a mers cu mașina prin apa mică a Dunării: „pe fundul fluviului, la propriu”.

La suprafață au ieșit și epave din al doilea Război Mondial.

Bacul de la Bechet nu circulă de cinci zile

Nivelurile extrem de mici au dus deja la suspendarea bacului de la Bechet, oprirea alimentării cu apă pentru irigații în unele zone și dificultăți majore pentru transportul naval.

Concret, la Bechet bacul nu mai circulă de pe 10 iulie, din cauza nivelului scăzut al Dunării.

„Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu informează că reprezentanții companiei care operează platforma de feribot care asigură legătura între Bechet (România) și Oryahovo (Bulgaria) și-a suspendat temporar activitatea, începând cu data de 10 iulie a.c., ora 8.00. Măsura a fost dispusă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, respectiv a nivelului scăzut al apei Dunării”, a informat în urmă cu 5 zile Poliția de Frontieră Giurgiu.

AFDJ: „Situația este dezastruoasă pentru luna iulie”

Adrian Maizel, purtător de cuvânt pe probleme de navigație al Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), spune că nivelurile înregistrate sunt excepțional de scăzute.

„Situația este dezastruoasă pentru luna iulie. Debitul ajunge până la 1.750 mc/s. În secțiunea Calafat s-au atins astăzi niveluri sub nivelurile minime istorice înregistrate pe această miră, și anume, astăzi avem minus 127 centimetri”, a precizat Adrian Maizel, purtător de cuvânt pe probleme de navigație al AFDJ pentru Libertatea.

Potrivit acestuia, și la Cernavodă nivelul este foarte scăzut, fiind măsurat la minus 154 cm, deși ușor peste valorile din vara anului trecut.

Două nave au eșuat în punctul critic Corabia

Scăderea nivelului apei a dus deja la incidente pe șenalul navigabil.

„Din păcate au fost și unele cazuri în care nu s-au respectat aceste condiții, drept pentru care în momentul de față, în zona Corabia, la km 628, avem două nave eșuate, una la limita șenalului, nava Zvad și nava Elixir chiar cu mijlocul șenalului. Colegii mei de la secția de navigabile Giurgiu, execută în momentul de față măsurători hidrografice, în așa fel încât să putem găsi o nouă traiectorie, un nou șenal, pentru a putea circula. De asemenea, se lucrează și se execută lucrări de dragaj la km 621-622 în zona Gârcov”, a spus purtătorul de cuvânt pe probleme de navigație al AFDJ pentru Libertatea.

Zona critică Corabia se întinde între kilometrii fluviali 625 și 630, unde navigația este în prezent foarte dificilă.

Mai multe nave de croazieră, de transport pasageri, dar și barje, sunt blocate în anumite puncte critice de pe Dunăre. Altele însă reușesc să navigheze reducând încărcătura.

De altfel, pe site-ul AFDJ, vedem că multe sectoare de pe Dunăre, considerate puncte critice, au adâncimea sub nivelul de referință de 2,5 metri, nivel calculat statistic, care se numește etiaj navigabil de regularizare.

„Din punct de vedere al navigației, noi, administrația, am emis avize către navigatori, am înștiințat toți actorii implicați. În alți ani, la debite de sub 2.000 de metri cubi, în țări ca Germania și Austria, mai sus, se închidea navigația. Noi încă navigăm, adică încă pe sectoarele românești, încă se mai poate naviga. Noi suntem mulțumiți, cred că și majoritatea participanților la trafic, că încă mai pot naviga”, a explicat Adrian Maizel.

Navele sunt obligate să reducă încărcătura

Autoritățile spun că circulația nu este oprită, însă armatorii trebuie să respecte restricțiile impuse.

„Toți trebuie să își reducă încărcăturile, astfel încât să poată trece cu pescaje reduse. Participanții la trafic urmăresc zilnic adâncimile publicate și își încarcă navele corespunzător”, a mai adăugat Adrian Maizel.

AFDJ publică zilnic adâncimile minime de navigație pentru fiecare punct critic, iar căpităniile portuare au emis avize către navigatori.

În ciuda situației dificile, România menține navigația deschisă: „În alte state, precum Germania și Austria, la debite sub 2.000 mc/s navigația era închisă. Noi încă navigăm”, subliniază Adrian Maizel.

AFDJ: „Nu este doar problema României”

Reprezentanții AFDJ resping acuzațiile potrivit cărora autoritățile nu ar interveni pentru menținerea navigației.

„Până acum, noi am acționat lucrări de dragaj începând chiar din luna aprilie, în punctele considerate critice, prioritatea numărul 1, cum ar fi Cochirleni, Caragheorghe sau Bechet și am dragat aproximativ 270.000 de metri cubi. (..) Am redus inclusiv lățimea șenalului, de la 180 la 80 de metri, pentru a putea menține circulația”, a detaliat Adrian Maizel.

Printre sectoarele unde s-a intervenit din timp se numără Cochirleni, Bechet, Caragheorghe și Gârcov.

Dunărea, din punctul de vedere al administrației, sectorul româno-bulgar, este împărțită în două,partea bulgară administrează partea de la 375 la 610 km, de la 610 amonte până la 845 km, responsabilitatea este a părți române.

Potrivit reprezentanților administrației fluviale, nivelurile foarte mici sunt cauzate de seceta care afectează întreaga Europă.

„Este foarte important să se înțeleagă că asigurarea condițiilor de navigație se face raportat la un nivel de referință recomandat. Sunt situații critice, în care nivelurile au scăzut drastic. Din cauza schimbărilor climatice avem perioade lungi cu niveluri foarte scăzute. Nu este doar cazul României, este cazul întregii Europe. Raportăm în fiecare an situația la Comisia Dunării. În condițiile actuale, încă suntem mulțumiți că putem asigura un trafic, nu cu nave încărcate la maxim, ci mai puțin.”, a mai spus reprezentantul AFDJ, de la compartimentul hidrografic RIS ( River Information Services).

Fast Danube 2 ar putea reduce problemele de navigație

În paralel, autoritățile continuă procedurile pentru proiectul european Fast Danube 2, un proiect de 170 de milioane de euro, care urmărește modernizarea sectorului româno-bulgar al Dunării.

Proiectul prevede dragarea a aproximativ 110 kilometri de șenal navigabil, construirea de epiuri, chevroane, consolidări de mal și insule artificiale, cu obiectivul de a crește perioada anuală de navigație de la 280 la aproximativ 340 de zile.

Procesul de evaluare a ofertelor este în desfăşurare, iar semnarea contractului este prevăzută cel târziu în iulie 2026.

„Este un proiect susținut de Uniunea Europeană. Vor urma contractele de proiectare și apoi lucrările efective, care vor îmbunătăți condițiile de navigație pe sectorul comun româno-bulgar”, a explicat Adrian Maizel, care a adăugat că va mai dura până la finalizarea acestuia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro