Prima profesoară care își cere scuze foștilor elevi pentru că i-a scos din liceu analfabeți funcțional: „Cea mai mare durere profesională...”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O profesoară de limba română a făcut, în cadrul unei emisiuni difuzate la Euronews, o mărturisire cutremurătoare. Dascălul a recunoscut că, de-a lungul timpului, modul în care a predat materia a produs un adevărat dezastru în rândul elevilor, astăzi analfabeți funcțional.
Cuprins:
Cea mai mare durere a unui profesor de limba română
Mirela Ștețco, profesoară de limba română și șefa departamentului de politici publice al ONG-ului Teach for Romania, a povestit că, ani la rând, a predat conform programei școlare, convinsă că își face meseria bine. Dascălul avea și dovezi palpabile în acest sens: elevii săi participau la olimpiade, argumentau coerent, acumulau informații și reproduceau conținuturi literare complexe. Totul părea să funcționeze ca la carte. Cel puțin asta era impresia.
Punctul de cotitură a venit însă în momentul în care s-a modificat structura probei orale la Limba și literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat. Elevii au fost puși atunci, pentru prima oară în cadrul unei testări, în situația de a citi la prima vedere un text și de a demonstra că îl înțeleg.
„Cred că durerea profesională cea mai mare este că am contribuit la adulții care acum sunt în zona de analfabetism funcțional, folosind o programă (...) și nu mi-am dat seama că fac ceva greșit decât în momentul în care proba de oral la română, la Bacalaureat, s-a schimbat, iar copiii au trebuit să citească un text la prima vedere”.
Mirela Ștețco a mărturisit că, inițial, ca profesor, s-a supărat foarte tare. „Cum? Dar elevii mei știu atâtea și argumentează și fac și olimpiade naționale”.
Acest exercițiu însă avea să producă un adevărat cutremur și să dărâme din temelii tot ce credea dascălul despre elevii săi. Profesoara a descris momentul în care un elev de 18 ani, vizibil emoționat, transpira abundent în timp ce citea cu voce tare un text necunoscut. „Bărbat aproape în toată firea, la 18 ani, cum curge apa de pe el citind cu voce tare un text”.
Situația i s-a părut dascălului, inițial, absurdă: „Cum adică să citești cu voce tare un text la optsprezece ani?”
O responsabilitate asumată public
Însă, dincolo de emoții, dificultățile copilului erau reale. Elevul, inteligent, capabil de conversații mature și argumentate, întâmpina probleme serioase în lectura fluentă și în înțelegerea imediată a textului. „Și când am văzut ce probleme are, deși copilul era foarte isteț, puteai purta cu el conversații fără nicio problemă, cum se chinuia, practic, cu textul ăla și era clar că nu putea înțelege ce citește, a fost prima dată când am înțeles că face ceva profund greșit, că eu, ca profesor, am făcut ceva profund greșit atâția ani.”
Mirela Ștețco a pus sub semnul întrebării însăși esența modului în care este concepută predarea literaturii în școală. Elevii erau capabili să reproducă comentarii despre cronicari sau despre literatura pașoptistă, să redea teorii și interpretări învățate aproape mecanic. Însă, confruntați cu un text nou, neanalizat anterior, întâmpinau blocaje. „Pentru ce l-am pregătit? Ce dacă îmi reproducea el mie niște fraze despre cronicari sau literatura pașoptistă? La ce l-a ajutat toată povestea asta?”.
Profesoara a sugerat că accentul pus pe memorare și pe comentarii standardizate poate rata obiectivul fundamental al educației, și anume formarea unor competențe reale de înțelegere și utilizare a limbajului.
42% dintre elevii români nu înțeleg ceea ce citesc
Fenomenul relatat de Mirela Ștețco nu este un caz izolat, ci reflectă date alarmante despre competențele de literație (capacitatea de a înțelege și utiliza texte scrise) în rândul elevilor din România:
Potrivit „Raportului Național de Literație”, doar aproximativ 11% dintre elevii claselor I-VIII ating un nivel funcțional de literație, adică pot localiza, înțelege și sintetiza informații dintr-un text scris. În schimb, aproape 42% sunt la nivel „nonfuncțional”, ceea ce îi plasează în zona de analfabetism funcțional - ei pot citi cuvinte, dar nu pot înțelege sau utiliza eficient informația din texte. Alți 47% dintre elevi sunt doar la nivelul minim funcțional.
În cazul elevilor de 15 ani, rata de analfabetism funcțional se situează între aproximativ 40% și 45%, conform datelor analizate din teste PISA și alte rapoarte recente. Specialiștii subliniază că acest fenomen nu se limitează doar la literație, ci se regăsește și în alte domenii: peste o treime dintre elevi (36%) se confruntă cu analfabetism numeric, adică întâmpină dificultăți în a interpreta și utiliza informații numerice în contexte practice.
Elevii români, analfabeți funcțional pe toate planurile
Cifrele arată o problemă sistemică, nu un eșec punctual al unor profesori sau elevi. Este îngrijorător că, în pofida mediei generale de note ridicate în școală, o proporție semnificativă de absolvenți nu deține competențele de bază pe care testele actuale - cum ar fi lectura la prima vedere - le cer.
Mai mult, analfabetismul funcțional se vede și dincolo de granițele literaturii: dificultăți similare apar și în matematică, științe sau literatie digitală, ceea ce subliniază nevoia unei reforme coerente, orientată spre abilități practice, nu doar acumulare de cunoștințe.
Nicușor Dan, despre analfabetismul funcțional: „Un pericol la adresa securității naționale”
Declarațiile Mirelei Ștețco coincid cu observațiile oficialilor din domeniu. Mai exact ale fostului ministru al Educației, Daniel David, care a atras atenția asupra nivelului ridicat de analfabetism funcțional, considerându-l drept una dintre cele mai mari amenințări ale educației românești. Motivul? Afectează capacitatea tinerilor de a evalua informații, de a rezista manipulării sau de a argumenta structurat. Însuși președintele Nicușor Dan a declarat că analfabetismul funcțional este o problemă de securitate națională.
Termenul analfabetism funcțional nu înseamnă că persoanele nu știu să citească sau să scrie la nivel de bază. Este vorba despre incapacitatea de a înțelege ce citesc și de a transforma textul într-o utilizare practică a informației, fie că este vorba de interpretarea unui afiș, a unor instrucțiuni sau a unui fragment literar complex.
Moravurinoi 28.02.2026, 07:57
Oare, o intrebare din neant, ar putea fi legat analfabetismul functional de utilizarea smartphone-urilor? Oare, dependenta de informatia facila pe care o primeste creierul nu substituie procesele corticale? Cui nu-i plac lucrurile usoare?
Americanul 28.02.2026, 18:01
Cred ca “Moravurinoi” are perfecta dreptate. Am terminat liceul in 1970. Metodele de predare au fost aproape identice cu cele descrise de d-na profesoară Mirela Ștețco. Pe vremea acea nu se știa și nimeni nu vorbea de “analfabetism funcțional”. Aveam răbdare să citesc un articol întreg și lung în revista “Lumea” și alte publicații. Articole lungi! Și le înțelegeam! Acum citesc numai scurte informări despre un eveniment dar nu mai am răbdarea să citesc întreaga descriere. Și nu este legat de vârsta mea! Tinerii de astăzi nu au prins vremea când informațiile ți le luai citind un articol lung, din care trebuia să tragi o concluzie și să extragi informații. Ăsta totul este dat și explicat în 20 sau 30 de cuvinte. De ce să citesc un articol de trei pagini? Cred ca tehnologia modernă pe care o folosim și o folosesc și tinerii, în ultimii 20 de ani, au făcut să se ajungă la situația aceasta. Felicitări d-nei profesoare Mirela Ștețco pentru un articol bine scris.
Ano1 01.03.2026, 09:12
Prima generatie in care creierul s a micsorat datorita utiliizare abusive a " digitalizarii"