Standardele naționale de evaluare au fost lansate în consultare publică. Cum vor fi notați elevii la anul

Ce sunt standardele naționale de evaluare

Potrivit documentului pus în dezbatere publică, standardele de evaluare descriu ce știe și ce poate face un elev pentru fiecare competență specifică din programa școlară, pe trei niveluri de performanță: nivel de bază, nivel consolidat și nivel avansat.

Aceste standarde nu înlocuiesc competențele prevăzute în programele școlare, ci le transformă în criterii de evaluare clară și unitară. Ministerul subliniază că sistemul actual de notare nu este eliminat: elevii vor primi în continuare note și calificative, însă acestea vor trebui justificate prin raportare la descriptorii de performanță definiți la nivel național.

De ce a fost necesară reforma

În prezent, evaluarea la clasă diferă semnificativ de la o școală la alta și chiar de la un profesor la altul. Ministerul și specialiștii implicați în proiect au identificat mai multe probleme structurale. Printre acestea se numără subiectivismul în acordarea notelor, lipsa unor repere comune, dar și accentul pus pe memorare.

În momentul de față, aceeași notă reflectă un nivel de competențe diferit de la un elev la altul, de la o clasă la alta sau o școală la alta. O notă de 10, de exemplu, reflectă cunoștințe diferite ale elevilor dintr-o școală de cartier, una de la sat, sau dintr-un colegiu național. Diferențele deveneau evidente la Evaluarea Națională și la Bacalaureat.

În prezent, profesorii gândesc propriile teste și propriile criterii de punctare, fără existența unui referențial național obligatoriu pentru evaluarea curentă.

Rezultatele României la testările internaționale PISA au arătat că mulți elevi întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice cunoștințele în situații concrete. Noul model urmărește evaluarea competențelor și a capacității de utilizare a informațiilor, nu doar reproducerea lor.

Cum se schimbă evaluarea elevilor

Standardele naționale introduc pentru prima dată un referențial curricular explicit al evaluării. Pentru fiecare competență specifică din programele școlare vor fi definite nivelurile de performanță așteptate.

De exemplu, la matematică sau limba română vor exista descrieri clare privind ceea ce trebuie să demonstreze un elev pentru a atinge un anumit nivel de performanță. Astfel, evaluarea nu se va mai baza predominant pe comparația dintre elevi, ci pe raportarea fiecărui elev la criterii prestabilite.

Ministerul descrie această schimbare ca o trecere de la evaluarea normativă la evaluarea criterială, centrată pe competențe, progres individual, feedback și dezvoltarea elevului.

În noua arhitectură curriculară, standardele de evaluare se alătură planurilor-cadru de învățământ și noilor programe școlare. Ele sunt integrate în Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România și vor asigura coerența dintre ceea ce se predă, ceea ce se învață și ceea ce se evaluează.

Implementarea standardelor este strâns legată de procesul de digitalizare a evaluării început deja prin corectarea digitalizată a examenelor naționale. Noul cadru va permite dezvoltarea unor bănci naționale de itemi, crearea de teste standardizate, analiza statistică a rezultatelor, identificarea nivelului real al competențelor elevilor. Ministerul a colaborat prin proiectul RECRED cu specialiști în evaluare educațională pentru elaborarea descriptorilor și a instrumentelor metodologice necesare.

Ce obligații vor avea profesorii

Reforma presupune o schimbare majoră și pentru cadrele didactice. Profesorii vor trebui să proiecteze evaluări raportate la standardele naționale, să utilizeze descriptorii de performanță, să ofere feedback în funcție de nivelul atins de elev și să participe la programe de formare continuă.

Conform cadrului legal, nerespectarea standardelor de evaluare poate constitui abatere disciplinară, iar aplicarea lor va fi monitorizată prin mecanismele de inspecție școlară.

În ceea ce-i privește pe elevi, evaluarea va deveni mai predictibilă, criteriile pentru obținerea unei note vor fi transparente și cunoscute. O veste bună este și faptul că va scădea până la dispariție influența diferențelor de exigență dintre profesori, în timp ce accentul va fi mutat pe competențe și progres.

Părinții, pe de altă parte, vor beneficia de o mai mare transparență a notării elevilor și vor ști că nota din catalog reflectă fidel nivelul real al copiilor. Nu în ultimul rând, implementarea standardelor naționale de evaluare va reduce semnificativ diferențele dintre evaluarea curentă, de la clasă, și rezultatele de la examenele naționale.

Când vor intra în vigoare standardele naționale de evaluare

După finalizarea perioadei de consultare publică și aprobarea ordinului de ministru, standardele vor intra în etapa de implementare graduală. Aplicarea obligatorie pentru disciplinele din trunchiul comun este prevăzută începând cu anul școlar 2026-2027.

Până atunci, Ministerul Educației va trebui să finalizeze, formarea profesorilor, elaborarea ghidurilor metodologice, dezvoltarea instrumentelor digitale, adaptarea băncilor de itemi și a evaluărilor naționale.

Introducerea standardelor naționale de evaluare reprezintă una dintre cele mai ample reforme ale învățământului preuniversitar românesc de după 1990. Pentru prima dată, statul definește explicit nivelurile de performanță așteptate pentru fiecare competență din programele școlare și creează un cadru național unic pentru evaluare.

Ministerul consideră că aprobarea ordinului va consolida un sistem de evaluare predictibil, echitabil, transparent și orientat spre dezvoltarea competențelor elevilor. Succesul reformei va depinde însă de modul în care profesorii vor fi pregătiți să aplice noile standarde și de capacitatea sistemului educațional de a transforma evaluarea dintr-un simplu instrument de clasificare într-un mecanism real de sprijin pentru învățare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE