Pe 12 decembrie 1983 se stingea din viaţă unul dintre cei mai mari actori pe care i-a avut România. Amza Pellea a murit în urmă cu 33 de ani, la doar 52 de ani, ca urmare a unui cancer pulmonar.
Îndrăgitul artist a avut o carieră fulminantă în film şi în teatru, Amza Pellea fiind creatorul şi interpretul personajului „Nea Mărin”, un oltean hâtru, din oraşul său natal, Băileşti. A fost căsătorit timp de 25 de ani, din 1958, cu Domnica Mihaela, având o fiică — actrița Oana Pellea.
Amza Pellea a murit la 12 decembrie 1983, la București, la vârsta de 52 de ani și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu.
Iubit de spectatori și de familie, Amza Pellea a cerut pe patul de moarte să i se îndeplinească o singură dorință arzătoare, însă abia după 30 de ani acest lucru s-a înfăptuit. În 2013, după trei decenii de la moartea marelui artist, Oana Pellea, fiica sa, a reușit să îi facă o fântână în locul unde Amza a văzut lumina zilei.
Ipoteză halucinantă: Amza Pellea, ucis de Securitate
La scurt timp de la moartea sa, admiratorii îndurerați au început să vorbească despre un asasinat pus la cale se Securitate. Mai exact, boala i-ar fi fost provocată de iradieri comandate după ce popularitatea lui Amza Pellea ar fi ajuns mai mare decât cea a lui Ceaușescu.
Recomandări
Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu
O altă ipoteză era că Amza ar fi reușit să îl supere pe lider după ce într-un spectacolar, în rolul lui Nea Mărin, fi spus ”Leana lu` Zăpăcitul din capul statului”, în loc de ”Leana lu` Zăpăcitul din capul satului”.
”Omorât” de Mircea Albulescu pentru bani de cârnați și bere
Coleg de generație cu Amza Pellea, Mircea Albulescu a povestit cum a fost nevoit să îl ”ucidă” pe actor de dragul banilor.
”Am să povestesc de unde vine chestia cu Weissmann – ”Jidanul”. Uite cum vine: pe când eram student, coleg cu Amza (Pellea), cu Ghiță Cozorici, cu George (Constantin), cu Silvia Popovici, cu Draga Olteanu, seara mai ieșeam și noi să bem o bere, să mâncăm un mic sau un cârnat. De unde, de neunde, rolul meu era să fac rost de bani. Că noi, bani… De unde?! Ei bine, într-o seară, gașca noastra se dusese la un local urmând ca eu să sosesc mai pe urmă cu banii. Numai că nu-mi ieșise deloc figura.
Alergasem în stânga, alergasem în dreaptă-degeaba, iar aia mă așteptau. Și atunci, l-am pândit pe Mony Ghelerter – regretatul regizor care ne era și profesor – când a ieșit din Institut și i-am spus: „Maestre, domnule profesor, nu vă supărați, s-a întâmplat o mare nenorocire! Amza a căzut de la etajul trei, zace dincolo de școală, pe trotuar, cu o lumânare la cap. Dar Salvarea nu vine să-l ia, dacă nu dăm 200 de lei taxa!”.
Mony a avut un șoc, săracul, un șoc îngrozitor, a scos portofelul, l-a deschis la bani, da mie, când am văzut banii, mi-au sticlit ochii în cap. Ceea ce el a băgat de seamă, așa că a scos numai o sută și a zis: „Poate-l ia numai cu o sută!”, a povestit Albulescu.