Minelli, una dintre cele mai influente artiste din Europa de Est: „Totul se rezolvă, trebuie doar să fii dispus să vorbești și să asculți în momentele-cheie” 

A lansat piese care au devenit virale în Europa, cum ar fi „Rampampam” sau „Mariola”, și este una dintre cele mai influente artiste și compozitoare din Europa de Est. 

Mamă a doi copii

Într-un interviu acordat Libertatea, cântăreața, mamă a doi copii, vorbește despre industria muzicală din România, turneul de succes pe care l-a încheiat în America de Nord, dar și despre „Mixed Feelings”, cel mai recent material muzical al său.

Minelli, pe numele real Luisa Ionela Luca, s-a născut la Slobozia, în 1988, și povestește cum a fost un copil căruia îi plăcea să fie în centrul atenției. „Am avut o copilărie muzicală și adoram să cânt, să dansez, să mă înregistrez, să ascult și să o iau de la capăt”, zice ea. 

La doar 16 ani, a venit la București, unde a făcut parte din trupa Wassabi, manageriată de Marius Moga. Încet și sigur și-a construit o carieră solo, chiar dacă a devenit mamă la doar 21 de ani, moment în care a luat o pauză de la muzică. În prezent, este mamă a doi copii, Sarah Maria și Filip, și îmbină cu succes partea profesională cu cea personală, chiar dacă nu are o viață lipsită de provocări. „Încerc să mă focusez pe soluții și cred că reușesc să fac față tuturor situațiilor”, după cum explică. 

Melodii cu miliarde de vizualizări

Melodiile sale au adunat peste 1 miliard de streamuri pe Spotify și 2,5 miliarde de vizualizări pe YouTube, fapt care i-a consolidat poziția de artist global. După un turneu de succes în America de Nord, Minelli a lansat prima parte a noului său album: „Mixed Feelings – (opening season)”, care marchează un nou început pentru ea, cu influențe dance, pop, urban și electronic glam. 

Într-un interviu pentru Libertatea, cântăreața a vorbit despre responsabilitatea pe care o simte față de public, parcursul său în showbizul internațional, cât și despre presiunile pe care le-a simțit de-a lungul timpului sau ceea ce consideră că aduce nou în industria locală. 

„Am fost întotdeauna înconjurată de muzică”

Libertatea: Cum era Luisa copil? Ai avut o copilărie muzicală?
Minelli: Hello, hello! Copilul Luisa era un copil căruia îi plăcea să fie mereu în centrul atenției. Am avut o copilărie muzicală și adoram să cânt, să dansez, să mă înregistrez, să ascult și să o iau de la capăt. Am fost întotdeauna înconjurată de muzică, pentru că m-a atras de mică, fără să fiu îndrumată sau influențată de părinți în vreun fel, ei având joburi normale.

– Ce rol au avut părinții în drumul tău artistic? Ce valori sau lecții ți-au rămas de la ei pe care le porți și azi în carieră?
– M-au sprijinit mereu și chiar dacă erau destul de stricți, m-au lăsat să îmi urmez visul, iar la 16 ani au fost de acord să mă mut parțial în București, pentru a fi parte a unui proiect muzical. Au avut grijă însă, până atunci, să îmi insufle niște valori de bază – să rămân demnă orice ar fi, să încerc să fac un lucru cât pot eu de bine mereu și să mă țin de cuvânt.

– Cum erai la 16 ani, proaspăt venită în București? Cum priveai atunci industria muzicală și cum o vezi acum, cu ochii adultului și artistului matur?
– Eram un copil cu foarte multe vise, pregătită să îmbrățișez muzica la un nivel mai mare. Fiind la început și foarte mică, nu aveam foarte mare încredere în mine și a fost nevoie de foarte mulți ani să îmi demonstrez că fac bine ceea ce fac. După atâția ani în industrie, tot sunt deschisă să învăț lucruri, îmi doresc constant să evoluez, însă perspectiva mea s-a schimbat, iau totul mult mai relaxat.

Detaliile pe care trebuie să le pună la punct

– Apropo de asta, ce-ți place și ce nu-ți place la industria muzicală din România?
– Deși există o evoluție clară, simt că încă mai avem de pus la punct detalii când vine vorba de profesionalism. Un alt lucru pe care aș vrea să-l văd în România ar fi ca artiștii să riște mai mult, să experimenteze și să lărgească cumva plaja de genuri muzicale existente la noi. Și, bineînțeles, să și fie susținuți de tot ce înseamnă media pentru o evoluție într-un sens bun.

– Ai devenit mamă la doar 21 de ani. Cum a fost să gestionezi acel moment atât de important în plan personal în paralel cu o carieră care abia începea să prindă contur?
– A fost o perioadă în care a trebuit să iau o pauză de la muzică, lucru pe care l-am acceptat cu greu. Eram oricum destul de confuză vizavi de direcția în care voiam să o iau, ce/cum vreau să cânt și cumva liniștea din acea perioadă mi-a dat posibilitatea de a mă căuta și ușor, ușor m-am găsit.

– Ai simțit vreodată că ți s-au impus standarde diferite doar pentru că ești femeie?
– Nu am simțit niciodată că mi-ar fi impuse standarde diferite, probabil și datorită faptului că, atunci când am început să pun pe picioare proiectul Minelli, știam clar ce vreau, cum vreau să fie și nu m-a făcut nimic să iau în calcul prea mult exteriorul.

– Acum ești mamă a doi copii. Care sunt provocările și ce ți-ai dori să înțeleagă publicul despre această latură a ta?
– Sunt destul de multe provocări și simt uneori că e greu să mă împart, să mă concentrez 100% pe muzică, dacă copiii înfruntă anumite perioade mai dificile, însă încerc să mă focusez pe soluții și cred că reușesc să fac față tuturor situațiilor.

„Consider că este loc pentru fiecare artist care are ceva de spus”

– Cum vezi astăzi locul femeilor în industria muzicală din România? În ce fel s-a schimbat dinamica de gen în ultimii ani și care sunt obstacolele care încă persistă, mai ales pentru o artistă care e și mamă?
– Nu îmi place deloc separarea asta continuă de genuri, mi se pare că ar trebui cumva să înțelegem că e nevoie de ambele părți pentru o bună funcționare a tuturor lucrurilor. Femeile au lucruri de spus în industrie la momentul actual și mă bucur că eu nu am avut parte de momente în care să mă simt defavorizată din cauza genului, sau cel puțin nu mi-am dat seama. Cred că există solidaritate între femei, am colege și de label, și în industrie pe care le văd foarte focusate pe cum să-și crească proiectele frumos și consider că este loc pentru fiecare artist care are ceva de spus.

– Când ai simțit prima dată că muzica ta trece granițele? Ce a însemnat lansarea internațională pentru tine?
– Prima piesă lansată internațional a fost „Empty Spaces”, în 2017, melodie pe care am compus-o și o zi mai târziu era semnată, lansată și licențiată la Ultra Records, un label Sony axat pe muzică electronică din America. Din momentul ăla am simțit că proiectul Minelli începe să își facă loc în industrie. Apoi au urmat mai multe piese, printre care și „Mariola”, care și-a făcut simțită prezența masiv, dar și „Rampampam”, care a făcut proiectul mult mai vizibil pe plan internațional.

– Ai spus că fiecare piesă conține bucăți din tine. Îmi poți da exemplu de o melodie care înseamnă mult pentru tine și care vorbește despre astfel de lucruri?
– Piesa „Heart Instructions” vorbește despre experiențe proprii, „Fine Wine” la fel, „Rampampam” este inspirată din anumite experiențe care m-au marcat, o piesă mai veche, „Separated”, la fel. Fiecare piesă scrisă îmi doresc să conțină fie o stare, fie o experiență a mea sau povești diverse.

„Nu poți renunța la ceva ce e deja în tine, înrădăcinat”

– Cum gestionezi responsabilitatea față de publicul tău într-o eră în care artistul nu mai este doar un entertainer, ci uneori și formator de opinii?
– Cumva e greu să definești rolul, însă cred că atâta timp cât mulți oameni te aleg ca exemplu, ai cumva o responsabilitate enormă și ideal ar fi să reușești să influențezi în bine. Cred că fiecare artist trebuie să facă ce simte și cum simte. Evident, totul este influențat și de fondul de bază al fiecăruia, dar atâta timp cât nu există intenții rele sau care pot duce la situații extreme, este OK să ne exprimăm liber, corect și asumat.

– Au existat momente în care ai vrut să renunți la muzică?
– Am avut foarte multe momente în care poate nu au ieșit toate lucrurile așa cum mi le-am proiectat sau poate au fost niște promisiuni care nu s-au materializat ori uneori echipe prost alese, și de aceea am avut tendința să renunț, însă nu poți renunța la ceva ce e deja în tine, înrădăcinat. Am continuat natural să fac ce îmi place și am acceptat toate etapele necesare pentru o evoluție frumoasă.

„Cel mai important e să cauți resurse în tine ca să-ți revii”

– Te-ai confruntat vreodată cu stres extrem, burnout sau chiar depresie? Cum ai recunoscut acele stări și cum ai reușit să le depășești?
– Cred că le-am avut pe toate și răspunsul e că toate trec. Vin, le accept, și apoi știu că sunt perioade și perioade, unele bune, altele mai proaste, dar cumva te ajută să îți dai un reset, să te cauți, să te regăsești și cheia e să continui.

– Ce resurse – interioare sau externe – ți-au fost cele mai utile în momentele de epuizare profesională sau blocaj creativ? Ai apelat vreodată la terapie sau la sprijin specializat?
– Nu am apelat niciodată la un specialist, m-am gândit doar de câteva ori, însă am considerat că răspunsurile tot la mine sunt, că trebuie să mă înțeleg, să accept că sunt momente când nu funcționează lucrurile așa cum îmi doresc și e OK, totul își revine.

– Ai vorbit liber și public despre astfel de episoade din viața ta? Crezi că e important ca un artist să vorbească deschis despre sănătatea mintală?
– Nu am simțit până acum să vorbesc public despre episoade mai puțin bune din viața mea, însă dacă va fi vreun moment în care să cred că ar ajuta și aș vrea să transmit ceva cu substanță, aș face-o, cu siguranță. Cel mai important e să cauți resurse în tine să-ți revii, să vorbești și cu apropiați și, dacă simți că ai nevoie de o altă părere, neutră, să cauți un specialist, dar de preferat prin recomandări. Totul se rezolvă, trebuie doar să fii dispus să vorbești și să asculți în momentele- cheie.

– Cum ai descrie muzica ta în trei cuvinte – ca sound, ca vibe, ca stare? Ce crezi că aduci diferit pe scena muzicală din România?
– Puternică și ca sound, sensibilă și ca mesaj și energică și ca stare/vibe. Încă aud mereu când lansez ceva nou „wow, sună ca afară, nici nu mă gândeam că e cineva de la noi”. Probabil asta mă diferențiază, faptul că aleg să cânt în engleză în 90% din cazuri, cât și soundul foarte aliniat cu ce e afară. Îmi place să cred că deja se simte touch-ul meu în tot ceea ce fac.

– Cum a fost turneul din America de Nord? În ce locuri ai cântat și cum a reacționat publicul?
– A fost totul la superlativ. Aveam mari emoții fiind primul meu turneu, mai ales în America, și cu public de acolo, însă m-am bucurat enorm să văd cât de frumos am fost primită atât în Canada, cât și în Chicago și New York. Am mai rămas apoi și la Los Angeles, unde am avut câteva sesiuni de muzică, și pot să zic că a fost o experiență superbă, din toate punctele de vedere.

– Ce presupune noul tău album, „Mixed Feelings”? La ce să se aștepte fanii?
– Albumul a luat formă odată cu dorința mea de a scrie lucruri diferite. Am lăsat inspirația să-și spună cuvântul și chiar aveam sentimente amestecate când m-am apucat de compus. Îmi veneau idei care se pliau mai bine pe stilul urban, dar și pe stilul reggaeton, dance, pop, și de aceea l-am și numit „Mixed Feelings”; starea mea din ultimul an și jumătate. Sunt foarte mulțumită că pot să-mi aștern gânduri, stări, viziuni în piesele mele și mai ales când le văd că străbat lumea și fac oamenii fericiți, este cea mai mare realizare.

– Ce urmează pentru tine și unde te vedem în perioada următoare?
– Urmează colaborări de care sunt foarte mândră, voi pleca în America să filmez un clip cu un artist de acolo și sunt foarte nerăbdătoare, iar albumul „Mixed Feelings” va fi lansat complet în toamnă. Până atunci mă bucur să mă întâlnesc toată vara la concerte cu oameni de pretutindeni.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE