Adela vă sfătuiește în sex și iubire. „E bolnavă de gelozie și mă acuză încontinuu, dar mi-e greu să trăiesc fără ea”

Scrie-i Adelei pe adresa scrieadelei@libertatea.ro şi citește în Libertatea sfaturile ei.

Bună, Adela

Problema mea în relația de cuplu nu este ce fac eu, ci felul în care interpretează ea ce fac eu. Lucrurile care o deranjează pe ea sunt închipuite și nu reale.

Va rog să mă ajutați, se poate schimba o astfel de persoană?!

Nu m-a întrebat niciodată ce am mâncat, dacă am rezolvat problemele la firmă, doar că umblu aiurea, că vorbesc pe ascuns, că o înșel! Dacă i-am mutat ochelarii din portieră în torpedo, înseamnă că o femeie a fost în mașină. Dacă în concediu am oprit undeva să iau o cafea sau am stat mai mult la toaletă, înseamnă că am vorbit cu altă femeie.

Găsește fire de par în mășină, în casă, scaunul mașinii nu e cum l-a lăsat. Însă eu nu fac nimic din ce își închipuie ea, ba chiar în mașină nu intră nimeni când ea găsește astfel de lucruri.

Dacă vorbim de banii pe care îi cheltuie, mă acuză că îi scot ochii. Eu doar încerc să îi spun că îi dau bani pentru că încă nu și-a găsit să facă ce îi place, iar prin ce am făcut pentru ea (mașină, permis) am încercat să o fac independentă, nu dependentă și cârpă, cum spune ea că e.

Îmi spune că cea după care chipurile tânjesc eu este independentă și nu se uită la mine, prietenii cu care vorbesc, la fel, că nu dau doi bani pe mine….

A plecat în noaptea de Revelion beată cu mașina la un restaurant unde era o prietenă de-a ei, imediat ce ne-am întors de la sora ei, unde am petrecut noul an! În plus, anul ăsta a mai mers o dată cu mașina după ce a băut o sticlă de vin.

În afară de firmă, unde oricând poate veni cu mine, ba, mai mult, o întreb în fiecare zi dacă vrea să vină, nu prea ies decât o dată sau de două ori pe la o cântare, unde suntem doar bărbați. Ea știe unde merg.

Nu înțeleg comportamentul ei!

Peste tot unde am mers, am fost acuzat ori că am fost și cu fosta, ori că am fost și cu altele. Ea numai acuză, iar eu trebuie să mă scuz pentru ce nu am făcut.

Ieri am plecat, pentru câteva zile, la o pensiune a unui prieten, pentru prima dată în doi ani și jumătate, când am simțit că nu mai rezist. Dar a trecut doar o zi și mi-e tare dor de ea! Mi-e greu și cu ea și fără ea!

Adela răspunde:

Dragă Alina,

Dacă chiar o iubești și vrei să o ajuți pe această fată, ar trebui să-i spui cu fermitate, de fiecare dată, că ceea ce își închipuie ea este fals, și că o sfătuiești să consulte un psiholog. Dacă ai putea să fii atât de puternic încât să-i spui că nu vei mai continua relația cu ea dacă nu-și rezolvă această problemă, ar fi foarte folositor pentru toată lumea. Evident, ar suferi și ea, și tu, dar dacă te iubește atât de mult cum pare să pretindă – după cât de disperată e să nu te piardă – atunci poate s-ar mobiliza și ar lucra puțin cu ea. Problema ei se bazează pe o lipsă acută de încredere în sine, care o face să nu aibă încredere în nimeni altcineva. Poți chiar s-o asiguri că, și dacă ar găsi ceea ce ea ar numi ”bărbatul ideal”, tot i-ar găsi și lui nod în papură, pentru că problema, de fapt, se află la ea. Cât despre paradoxul vieții tale – că nu poți nici cu ea, nici fără ea – te asigur că starea ta de dor se datorează foarte mult și atașamentelor dobândite prin obișnuință. Atât de mult ai trăit în climatul emoțional creat de ea, încât fără el ți se pare totul fără rost. Dar dacă vei avea puțină răbdare, vei vedea că în prima săptămână e foarte rău, în a doua e mai puțin rău, și până la urmă vei constata că poți trăi și fără ea. Dacă vrei acest lucru, bineînțeles.