Secretele din spatele a 120.000 de masaje. Creatorul tehnicii de masaj cu bambus Dan Bujor, la „Bine pentru tine”: „Nu așteptați să vă ridicați greu din pat ca să aveți grijă de corp”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În cadrul emisiunii „Bine Pentru Tine” de la Libertatea, moderată de Dorin Chioțea, specialistul Dan Bujor a dezvăluit secretele masajului cu bețe de bambus, o metodă creată de el și înregistrată și protejată oficial la OSIM.
Cuprins:
- Masajul poate înlocui medicul? „Este ca mărul consumat în fiecare zi”
- Ce este drenajul limfatic instrumental și cum funcționează tehnica bețelor de bambus
- Mitul masajelor dure: „Durerea și vânătăile nu înseamnă eficiență!”
- Zahărul, cel mai mare inflamator al pielii după vârsta de 30 de ani
- Unde depozităm stresul și cum ne ferim de burnout?
Cu un istoric impresionant de peste 120.000 de ședințe efectuate, specialistul a explicat de ce neglijarea sistemului limfatic ne îmbătrânește prematur și cum ne putem „reseta” organismul prin hidratare și postură corectă.
Masajul poate înlocui medicul? „Este ca mărul consumat în fiecare zi”
Întrebat direct dacă vizitele la salon pot elimina necesitatea tratamentelor medicale, Dan Bujor a îndemnat la prevenție, comparând masajul cu un obicei alimentar sănătos.
„Dacă oamenii fac masaj în mod constant, fac sport și au grijă la alimentație, eu cred că ajung mult mai rar la medic. Masajul este ca mărul din viața noastră: dacă îl mănânci în fiecare zi, ține doctorul departe. Nu trebuie să așteptăm momentul în care nu mai putem, când ne ridicăm greu din pat sau când avem dureri acute, pentru a apela la un terapeut”, explică Dan Bujor.
Neurochirurgii recomandă adesea masajul terapeutic înainte de a se ajunge la bisturiu, însă eficiența lui maximă apare în faza de prevenție și deblocare musculară, înainte ca edemele sau contracturile să devină cronice.
Ce este drenajul limfatic instrumental și cum funcționează tehnica bețelor de bambus
Spre deosebire de drenajul manual clasic, care poate dura până la o oră și jumătate, tehnica bazată pe bețe de bambus durează doar 50 de minute și acționează mult mai profund pe zonele critice: picioare, abdomen și brațe.
Mișcarea se realizează exclusiv din încheietura mâinii maseurului pentru a genera o fricțiune controlată. Scopul este ca temperatura pielii să atingă pragul de 37°C. „În acel moment, prin fricțiune și o presiune moderată, apa iese din celulă și este preluată de sistemul limfatic”, detaliază terapeutul.
Semnele discrete că ai limfa „leneșă”:
- Inelul nu îți mai intră pe deget sau hainele devin strâmte, deși cântarul arată aceleași kilograme.
- Retenție masivă de apă (corpul poate stoca până la 2 kilograme de reziduuri lichide).
- Senzație constantă de degete umflate și tranzit intestinal încetinit.
Mitul masajelor dure: „Durerea și vânătăile nu înseamnă eficiență!”
Una dintre cele mai mari greșeli din percepția publică este ideea că un masaj anticelulitic trebuie să provoace durere sau echimoze pentru a funcționa. Dan Bujor demontează categoric acest mit:
„Dacă doare, NU înseamnă că funcționează. Tehnica mea este 99% relaxantă, nu doare și nu lasă vânătăi. Vânătăile indică fie o problemă de circulație și fragilitate capilară a clientului, fie o tehnică mult prea agresivă cu care eu nu sunt de acord.”
Terapeutul a atras atenția și asupra altor proceduri ciudate întâlnite pe piață, cum ar fi masajul cu sticle sau cu prosoape fierbinți lăsate pe client, punctând că singurul indicator real al unei terapii bune rămâne rezultatul vizibil pe corpul clientului.
Zahărul, cel mai mare inflamator al pielii după vârsta de 30 de ani
Pielea, fiind cel mai mare organ al corpului, își pierde elasticitatea și colagenul odată cu înaintarea în vârstă. Procesul este accelerat dramatic de stilul de viață haotic, de lipsa somnului și, mai ales, de alimentația modernă bazată pe produse procesate.
Zahărul rafinat este cel mai puternic inflamator, distruge colagenul și accentuează celulita, în timp ce mâncarea procesată păcălește creierul să ceară tot mai mulți carbohidrați. Pentru acestea Dan Bujor propune înlocuirea dulciurilor cu fructe proaspete și o alimentație bazată pe carne slabă, legume și fibre.
Unde depozităm stresul și cum ne ferim de burnout?
Pe lângă problemele estetice, corpul uman reacționează somatic la presiunea psihică. Potrivit specialistului, stresul se acumulează vizibil în zona abdomenului, dar afectează adesea și funcția cardiacă. De asemenea, statul prelungit cu privirea în jos în ecranul telefonului sau al tabletei pune o presiune uriașă pe vertebre, generând dureri crunte de cap.
„Dacă tragi de tine la nesfârșit, corpul intră în burnout. Pur și simplu vrei să te trezești într-o dimineață și simți că s-a stins lumina”, avertizează Dan Bujor. Acesta recomandă ca persoanele care lucrează la birou să aplice regula 50/10: la fiecare 50 de minute petrecute pe scaun, 10 minute trebuie alocate mișcării și deblocării circulației.
Pentru rezultate optime, rutina ideală presupune un tratament intensiv de 10 ședințe (de două ori pe săptămână), urmat de o ședință de întreținere săptămânală sau la două săptămâni, combinată cu minimum trei antrenamente fizice ușoare, efectuate chiar și acasă pe covor.
TheRealGicaContra 12.07.2026, 18:53
Minciuni! Adevăratul creator al tehnicii de masaj cu bambusul este Nuțu Cămătaru!