Cuprins:
Deși culesul viei are loc în mod tradițional toamna, există multe regiuni viticole, inclusiv în România, unde această activitate are loc și în luna ianuarie. Asta pentru că viticultorii au lăsat până acum ciorchinii în vie ca să facă așa-numitul vin de gheaţă, un soi pe care Vaticanul îl comandă an de an. Ce este și cum se obține acest vin îți spunem în acest articol.
Când a apărut vinul de gheață
Istoric vorbind, există o serie de indicii potrivit cărora vinul de gheață se produce și se consuma încă de pe vremea romanilor. Cunoscut și sub denumirea de „vin de liturghie” deoarece este folosit la slujbele religioase, „Eiswein” a fost fabricat pentru prima dată în urmă cu peste 220 de ani, într-o regiune viticolă din Germania. Legenda spune că viticultorii au fost nevoiți să-și părăsească podgoriile în timpul recoltării de toamnă, lăsând strugurii pe rod pentru a avea cu ce să-și hrănească animalele iarna.
În momentul în care ei s-au întors iarna pe plantație au găsit strugurii înghețați pe vița-de-vie. Ei nu au avut încotro și au continuat procesul de recoltare, fiind nevoiți să preseze strugurii înghețați pentru ca aceștia să fie fermentați. Nu mică le-a fost mirarea să descopere că acești struguri, deși înghețați, produc un must foarte dulce pe care aveau să-l transforme ulterior în vin de gheață. Cea mai mare parte a producției de vin de gheață a început în anii 1960, când pe piață erau disponibile echipamente specifice precum plase de protecție și prese de struguri, capabile să manipuleze eficient strugurii înghețați, relatează site-ul Vnourissat.Medium.com.
Ce este vinul de gheață
Termenul de „vin de gheață” se referă la un vin desert care se obține din struguri care sunt lăsați să înghețe pe viță, urmând să fie culeși iarna. Această băutură este foarte dulce și aromată, având un gust de miere răscoaptă. Este produs în cantități mici deoarece se obține din strugurii lăsați pe rod până după primul îngheț al iernii. În cazul „vinurilor de paie”, care se fac tot din struguri îngheţaţi, fructele sunt culese vara şi apoi ţinute până dă gerul.
Pentru vinul de gheață se pretează mai multe soiuri de struguri, de obicei Traminer rose, însă mai sunt folosiți și soiurile Riesling, Vidal Blanc și, uneori, Cabernet Franc, aflăm de pe site-ul Decanter. Soiurile albe tind să obțină culoarea galben pai sau auriu deschis, nuanțe care se mai închid odată cu trecerea timpului. În schimb, soiurile roșii au de obicei nuanțe de vișiniu deschis sau chiar roz. Vinul de gheață se produce în condiții speciale, pe timp de iarnă cu vreme geroasă, la temperaturi situate sub pragul înghețului. De aceea, procesul prin care se obține nu este foarte ușor. Asta pentru că, pe de-o parte, există riscul ca strugurii să se strice înainte de lăsarea înghețului și să nu mai poată fi folosiți, fiind lăsați pe rod deja de mult timp de la momentul normal de cules. Pe de altă parte, momentul potrivit pentru cules are nevoie de anumite resurse umane și tehnologice, iar strugurii trebuie să fie sănătoşi, neatinşi de nici un fel de boală.
Unde se produce vin de gheață în România
Strugurii sunt special păstrați în vie cu scopul producerii vinului de gheață, însă doar în anii în care sunt întruninte toate condițiile necesare unei recoltări optime. Experții viticultori spun, de altfel, că 2024 este un an foarte bun pentru obținerea vinului de gheață, care va fi unul extrem de dulce şi de o calitate superioară
În România se face vin de gheață în puține podgorii, precum Jidvei, Panciu și Liliac, iar suprafeţele pe care strugurii sunt ţinuţi pentru acest tip de vin sunt încă mici. Cu toate acestea, românii îl caută din ce în mai mult. Vinul de gheaţă a stat şi în potirul Papei Francisc, în timpul vizitei la Blaj din anul 2018. De atunci, în fiecare an, în preajma Sărbătorilor Pascale, Vaticanul comandă vinul de gheaţă românesc. Cele mai mari țări producătoare de vin de gheaţă sunt Canada, unde se numește „Ice Wine”, respectiv Germania și Austria, unde este cunoscut sub numele de „Eiswein”.
Când se culeg strugurii de gheață
Când ciorchinii de struguri sunt afectați de primul îngheț, este necesară așteptarea încă două săptămâni, apoi începe recoltarea. Pentru a se obţine acest sortiment de vin strugurii trebuie culeși doar după trei zile consecutive de îngheț, când temperaturile sunt de cel puțin minus 5˚Celsius. Dacă temperaturile sunt extrem de scăzute, de minus 20˚Celsius sau chiar mai scăzute boabele devin atât de tari, încât sunt imposibil de presat. Diferențele de temperatură influențează direct cantitatea de zahăr și aciditatea vinului la final.
Ca să nu fie zdrobiți, ciorchinii îngheţaţi sunt recoltați manual pe timpul nopţii, la lumina unor lămpi puternice sau dimineaţa foarte devreme, într-o perioadă a anului în care podgoriile sunt de obicei acoperite cu un strat gros de zăpadă. Pentru a evita riscul dezghețării strugurilor la atingerea lor cu mâinile vinificatorii își pun mănuși groase din cauciuc deoarece, așa cum precizam, procesul de cules nu este automatizat. Strugurii sunt duși imediat în cramă pentru a fi presați, proces în urma căruia aceștia lasă un must siropos foarte concentrat şi dulce. Aceștia trebuie presați cât mai repede și complet posibil, ceea ce înseamnă fără desciorchinare. Mustul dulce cu extracte de fructe are un punct de congelare mai mic decât apa, notează Wine360.
Randamentul în must este la un strugure normal de 72%, în timp ce la strugurii de gheață randamentul nu poate depăși 10%. În cazuri extreme, se ajunge la 15%.
Cum se obține vinul de gheţă
Așa cum menționam anterior, pentru a produce vin de gheață este necesar ca strugurii să fie lăsați să înghețe pe viță și să fie culeși în timpul iernii, la temperaturi sub pragul înghețului, de minus 5-7˚Celsius. Acest lucru permite concentrarea semnificativă a zaharurilor din struguri și creșterea aromei în must. Aceștia sunt transportați imediat în cramă și supuși procesului de presare și de desciorchinare, după care, datorită faptului că sunt înghețați, aceștia vor trebui „prelucrați” la prese care sunt la temperaturi negative de minus 7-8˚ Celsius.
Strugurii sunt supuși unei presiuni foarte ridicate şi ulterior sunt fermentați în rezervoare din inox pentru o perioadă de 30 de zile. Apoi sunt supuși procesului de maturare, care va dura încă un an. Rezultatul este un vin proaspăt și vibrant, galben-auriu, cu arome de fructe galbene, cu buchet de flori de câmp și nuanțe de fructe tropicale.
Vinul de gheață vs vinul dulce clasic
Un vin dulce sau unul demi-dulce nu este întotdeauna și un vin de desert, așa cum este vinul de gheață, însă un vin de desert va fi întotdeauna unul dulce și chiar foarte dulce. Nivelul de zahăr din vin nu este proprietatea unui anumit soi de struguri, ci depinde exclusiv de decizia producătorului. Conţinutul de zahăr din „Ice Wine” se încadrează între 180 şi 320 de grame pe litru. Indiferent de soiul de struguri, vinificatorii fabrică vinuri dulci și foarte dulci, dar și vinuri seci, chiar dacă vorbim despre soiuri care, de regulă, sunt asociate cu vinurile dulci.
Prin comparație cu vinul dulce clasic, cel de desert, așa cum este „Ice Wine”-ul, se deosebește printr-un nivel mai ridicat de aciditate, în timp ce gustul de cele mai multe ori devine unul plat. Pricipalele tehnici prin care se obține vinuri desert prin îmbogățirea mustului cu zahăr natural sunt stafidirea strugurilor și obținerea vinurilor de paie, înghețarea strugurilor și obținerea vinului de gheață ori utilizarea putregaiului nobil Botrytis Cinerea.
Cât costă o sticlă cu vin de gheață
Vinul de gheaţă se numără printre cele mai rare și mai scumpe vinuri din lume deoarece se fabrică în cantități mici, uneori recolta fiind deteriorată de ploile abundente, alteori de stoluri de păsări care nu găsesc altă hrană în sezonul rece.
Trebuie să știi că, dacă pe piață apar vinuri de gheață la prețuri mai mici, acestea sunt obținute cel mai probabil din struguri înghețați artificial, prin procedee criogenice. Datorită tehnologiilor avansate, metoda de congelare mecanică sau extracție criogenică este folosită pentru ca procesul să nu depindă de condițiile meterorologice. Vinul obținut în acest fel se numește „vin de congelare”. Tehnica denumită crioextracție este interzisă prin lege în țări precum Canada, Germania și Austria, în timp ce în anumite țări este uneori permisă.
Spre exemplu, o sticlă de 330 de ml de vin de gheaţă se vinde, în medie, pe piața locală cu 100 de lei, în timp ce în Canada o sticlă de 375 ml are un preț de peste 50 de dolari. Mai mult decât atât, o sticlă specială de vin de gheață canadian a fost vândută în anul 2006 pentru suma de 30.000 de dolari. Cu toate acestea, există vinuri de gheață de categorie medie pe care le puteți încerca, unele sub 100 de dolari, relatează site-ul Wine Flavor Guru.
Vezi şi cum să foloseşti vinul când găteşti!