Inginerul AI care a renunțat la cariera în tehnologie pentrua cultiva custard apple
În sudul Indiei, agricultura a devenit tot mai grea din cauza lipsei apei. Ashoka Shivareddy provine dintr-o familie de fermieri, dar seceta puternică aproape le-a distrus afacerea. Familia lui Shivareddy a renunțat la agricultură în anul 2005 și s-a mutat în Bengaluru, unde a deschis un magazin de legume. El și-a construit apoi o carieră în tehnologie și a devenit inginer software specializat în inteligență artificială.
Totuși, ideea de a reveni la pământ nu l-a părăsit. În 2018, a decis să readucă la viață ferma familiei, dar nu oricum. Nu voia o cultură care să îl oblige să caute apă cu orice preț sau să depindă de pesticide scumpe, așă că a căutat o plantă care să reziste cu foarte puțină apă, să crească din ploi și să se potrivească unei zone în care seceta este o problemă reală. Salvarea a apărut în la custard apple, fructul care creștea deja sălbatic în zonă.
Custard apple, fructul sălbatic și pe care puțini îl luau în serios
Custard apple nu era o necunoscută pentru localnici. Pomii creșteau în mod natural, iar oamenii culegeau fructele și le vindeau în piețe. Pentru fostul inginer AI, acesta a fost semnul că planta ar putea deveni o cultură profitabilă, dacă este tratată serios.
Fructul are o coajă verde, denivelată, iar ca dimensiune poate semăna cu un avocado mare. În interior are pulpă moale, dulce și cremoasă. Tocmai textura și gustul au făcut ca în engleză să fie numit custard apple, adică un fruct care amintește de cremă.
Shivareddy a mers mai departe decât agricultura tradițională. A plantat pomii mai aproape unul de altul decât în livezile obișnuite și a combinat trei varietăți, fiecare cu avantaje diferite. Rezultatele au început să apară: producția a crescut de la aproximativ 20 de tone în 2025 la aproape 25 de tone în acest sezon.
De ce fructul a devenit interesant pentru export
Custard apple are un avantaj uriaș, acela că poate crește în zone uscate, cu soluri dificile și cu întreținere redusă, pe teren uscat, tolerează mai multe tipuri de sol, inclusiv soluri saline, are nevoie de irigare minimă și nu este foarte vulnerabil la atacuri de dăunători, potrivit aceleiași surse.
Asta îl face atractiv într-o perioadă în care tot mai mulți fermieri caută culturi care pot rezista la secetă și la schimbările de vreme. Pentru India, unde agricultura depinde încă mult de ploi, un fruct care poate supraviețui cu apă puțină poate deveni o soluție de business pentru zonele aride.
Problema mare: fructul se strică repede
Custard apple are însă o slăbiciune importantă. Fructul este delicat și se poate strica foarte repede. Unele soiuri tradiționale au un termen de valabilitate de doar câteva zile, ceea ce face vânzarea dificilă, mai ales dacă fructele trebuie trimise la distanță mare. Soiurile vechi au gust bun, dar au multe semințe, mai puțină pulpă și rezistă puțin după recoltare.
Așa că cercetătorii din Bangalore au dezvoltat hibridul Arka Sahan, un soi cu termen de valabilitate mai bun, cu mai puține semințe și cu mai multă pulpă. Recuperarea pulpei a crescut de la aproximativ 30% la soiurile sălbatice la 70% la hibrizi precum Arka Sahan.
Pentru fermieri, diferența este uriașă. Asta înseamnă mai multă parte comestibilă din fiecare fruct, fără să fie nevoie de mai mult teren.
Cercetătorii vor să păstreze pulpa albă și cremoasă
O altă problemă apare după ce fructul este procesat. Pulpa se oxidează repede și își schimbă culoarea. Pentru producătorii de înghețată, cafenele, brutării sau fabrici care folosesc fructul în băuturi și deserturi, aspectul contează aproape la fel de mult ca gustul.
Cercetătorii testează acum metode de procesare prin care pulpa să își păstreze mai bine culoarea alb-lăptoasă și textura. Ideea este ca fructul să poată fi vândut nu doar proaspăt, ci și ca pulpă congelată sau ingredient pentru produse dulci. Ea trebuie depozitată și transportată la minus 18 grade Celsius.
Soiul care a deschis drumul spre SUA, Golf și Europa
În Statul Maharashtra, fermierul Navnath Malhari Kaspate a lucrat ani la rând pentru a dezvolta soiuri mai bune, a adunat semințe din mai multe regiuni ale Indiei și le-a încrucișat pe propria fermă și a rezultat soiul NMK-01, cunoscut pentru producția bună, pentru pulpa mai multă și pentru faptul că rezistă mai bine după recoltare.
NMK-01, numit și „Golden”, este preferat de mulți fermieri, are mai puține semințe, crapă rar când se coace și poate ajunge la fructe de 400-600 de grame, iar un pom poate produce aproximativ 20 de kilograme de fructe din al treilea an de la plantare.
Soiul NMK-01 este exportat acum în Statele Unite, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Europa. Exportul unui astfel de fruct nu este simplu. Custard apple este sensibil la căldură, iar o expunere scurtă la temperaturi ridicate poate reduce perioada în care fructul mai poate fi vândut, iar transportul trebuie planificat atent. Fructele sunt răcite înainte de ambalare, transportate, cel mai adesea noaptea, în vehicule frigorifice și păstrate în camere reci înainte de a fi trimise cu avionul.
Cum poate ajunge fructul în înghețată, prăjituri și milkshake-uri
Pentru consumatorii din afara Indiei, custard apple ar putea fi mai ușor de întâlnit sub formă de pulpă, nu ca fruct întreg. Pulpa are gust dulce și cremos, ceea ce o face potrivită pentru înghețată, deserturi, prăjituri, milkshake-uri și băuturi reci.
Astfel că, acum, fostul inginer AI plănuiește să își extindă afacerea și să vândă atât fructe proaspete, cât și pulpă procesată și ăregătește o investiție considerabilă în echipamente de extracție și congelare, capabile să mențină temperaturi foarte scăzute, de până la minus 20 de grade Celsius.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_61b8cb094cff07a6a3035f71dcc627f2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9739f56ccd6915d330bf23ac4ca8cd6b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b9d9795839c095b3712075ab590952ed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9edcc9adb3242f667351a7a6c0e4c830.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e2dc9ebbe64267a518ed88a0aa1e8d74.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_747901c961bf03ef6c661387a0ffbd0a.jpg)
Alte știri
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_818395ef21482e03d3cac38293c51799.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_6a35e0a9c006da5643f4ef0482196cef.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_75266d996ee86e2fb37f6d70564e11dd.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_3083fc4acb91eb62cd948b0d0ae4a4ba.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_470dcc65778cc5b50b804af164a65502.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_86304c9220e533779ee4353343ab1543.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_294845876b661b88f23939d47b4203eb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_6d27cbd817e9e4543e504bb5885e22a9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_ac6d4bae55b2caadc23f59ee04939497.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_df4c2253ea6dd1db630aeb9271583a9f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_cdc405878774fb05c48bf5542371db33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f4d0cea5dc1ab7f559ca78629fc1ed6e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b5ee6eb7bfdf32de0d0cfa3689a823b6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_f055083711ae710b1124711dfad97cb3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_3ab4848c725d327d17413ea5d962e9f0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_36909b0c8d06d1c07c1a5eae7e8992c2.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_e5125f679dfd2beaf8c724bf6e98d707.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_51f6684a80dc70400358d7053c2d8528.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_02c9f16972629cec1f060bfc0b0b6e42.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_0aec06121b9279428e4f843c4779e86a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/copil-inecat-lac-chitila.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/furtuna-romania-ploi-torentiale.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/razvan-simion-si-fiica-lui.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/inoke-ibacka-si-cabral.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_1ee21379bca625df30cb2dac3ff5f207.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_aa686effdd18f5afb0dad1916cc6e976.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/nicusor-dan-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/kelemen-hunor-eugen-tomac-nicusor-dan.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/hotel-dolomiti-italia-pahar-apa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/capusa-iarba-copil.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/helsinki-capitala-finlanda.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/parlamentului-romaniei-bucuresti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/politisti-deghizati-dansatoare-thailanda.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ce-este-ebola-cum-se-transmite-simptome-tratament-preventie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/de-ce-se-aude-un-bazait-in-prize-sau-intrerupatoare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/usa-cuptorului.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/tinte-blugi-buzunare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/tudor-chirila-si-demeter-andras-istvan.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/padurar-mures-fetite-salvate-eli-driu-s-187-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/radu-miruta-ministrul-apararii-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/hepta6496712.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/psd-id262548-inquam-photos-george-calin-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/motiune-de-cenzura-pentru-caderea-guvernului-bolojan-05-05-2026-foto-vlad-chirea-104-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/fosti-sefi-dna-retinuti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/donald-trump-pumn-gettyimages.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.