Ce este metoda de parenting FAFO care face furori pe TikTok. Greșeala enormă pe care o fac mulți părinți

Ce presupune metoda FAFO?

Imaginați-vă un copil care refuză să-și pună geaca înainte de o ieșire în aer liber, deși afară e frig. În loc să insiste, părinții îl lasă să iasă în pulover pentru ca acesta să simtă pe pielea lui consecințele deciziei. Așa funcționează FAFO, o tendință recent popularizată pe rețelele sociale, unde părinții discută despre beneficiile și provocările acestei metode.

În termeni simpli, FAFO poate fi tradus ca „Fă ceva și vezi ce iese”. Ideea de bază este ca micuții să-și dezvolte autonomia și să învețe să ia decizii prin experiență directă, reducând astfel conflictele de autoritate. Totuși, specialiștii îndeamnă la prudență.

„FAFO” – mai mult decât o modă pe internet?

„În mediul meu profesional, FAFO nu este deocamdată foarte răspândit. Este mai degrabă un fenomen de pe rețelele sociale”, explică Alexander Bertrams, profesor de psihologie educațională la Universitatea din Berna. El subliniază că acest concept, fiind vag definit, poate genera interpretări diverse, unele dintre ele potențial periculoase. „Este o mare diferență dacă părinții aplică FAFO cu un strop de umor și într-un cadru sigur sau dacă adoptă o atitudine de tipul «Așa îți trebuie»”.

Diferența față de metodele clasice

Deși ideea de a-i lăsa pe copii să învețe din propriile greșeli nu este nouă – fiind promovată, de exemplu, în pedagogia Montessori, unde consecințele naturale au un rol central – există diferențe majore între abordări.

În metoda Montessori, părinții sunt încurajați să îi sprijine pe cei mici, chiar și atunci când aceștia greșesc. „Mama are geaca la ea și i-o dă copilului căruia îi este frig, fără să facă o remarcă răutăcioasă de genul «Ți-am spus eu»”, explică Bertrams. Potrivit expertului, astfel de remarci pot crea tensiuni inutile și pot afecta relația dintre părinte și copil.

Un alt aspect ignorat adesea este că cei mici percep lumea diferit față de adulți. „Copiii trăiesc într-o măsură mai mare în prezent. Le este mai greu decât adulților să își imagineze că afară este frig atunci când ei stau în căldură”, adaugă Bertrams.

Echilibrul între autonomie și siguranță

Alexander Bertrams pledează pentru o abordare educațională pozitivă și echilibrată, care să încurajeze autonomia, dar să ofere și siguranță. „Conceptul Positive Parenting Program subliniază cât de important este să reducem riscurile, fără să îi ținem pe copii sub un clopot de sticlă”.

De exemplu, un genunchi julit poate fi o lecție folositoare, dar pentru siguranța copiilor, prizele ar trebui protejate, iar colțurile ascuțite acoperite. În acest mod, micuții pot explora lumea în siguranță, fără a risca accidente grave.

Conflictele de autoritate: problemă sau oportunitate?

Susținătorii metodei FAFO apreciază că aceasta ar putea reduce conflictele dintre părinți și copii. Cu toate acestea, Bertrams nu consideră că astfel de dispute sunt nocive. „Da, conflictele de autoritate sunt obositoare, dar reprezintă și o oportunitate pentru copii. Aceștia învață treptat să discute, să argumenteze și să ajungă la compromisuri”.

O altă strategie eficientă în evitarea tensiunilor este planificarea. De exemplu, dacă un copil urmărește un episod dintr-un desen animat, părintele ar trebui să aștepte finalul episodului înainte de a-i cere să se spele pe dinți sau să-și pună pijamaua. „Atunci se vor culca poate cu câteva minute mai târziu, dar vor protesta mai puțin”, explică Bertrams. Dacă, în schimb, copilul este întrerupt în mijlocul unei scene captivante, există riscul ca acesta să refuze să asculte, ceea ce poate escalada conflictul.

„Atunci trebuie să ridici vocea, iar copiii se obișnuiesc să îi asculte pe părinți doar atunci când aceștia vorbesc tare”. Planificarea inteligentă, subliniază el, poate preveni multe situații tensionate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE