Ce este peștele-iepure – Lagocephalus sceleratus, peștele-balon toxic care provoacă îngrijorare în Grecia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peștele-iepure cu obrajii argintii, o specie de peşte-balon, numită ştiinţific Lagocephalus sceleratus, este un pește toxic care a revenit în atenția publică în ultima perioadă, din cauza răspândirii sale accelerate în apele Greciei. Prezența tot mai vizibilă a acestui pește ridică îngrijorări atât în rândul pescarilor, cât și al autorităților. Considerată una dintre cele mai invazive specii marine din Mediterană, această vietate afectează ecosistemele locale, provoacă pierderi economice importante și a fost asociată recent și cu mai multe incidente în care persoane mușcate au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Cuprins:
Avertizările autorităților elene privind peștele-iepure cu obrajii argintii
În ultimele săptămâni, peștele-iepure sau peştele-balon toxic, Lagocephalus sceleratus, a revenit în centrul atenției în Grecia și nu numai, pe fondul creșterii numărului de exemplare observate în mai multe zone. Specia, originară din Oceanul Indian și Marea Roșie, este prezentă în Mediterană de aproape două decenii, însă în ultimii ani extinderea sa a luat amploare.
Potrivit relatărilor recente din presa elenă și internațională, pescarii din Grecia, în special din Creta, se confruntă cu pierderi tot mai mari din cauza acestei specii. Peștele-iepure atacă capturile prinse deja în plase și rupe echipamentele, arată euronews.com.
În ultimele zile, pe lângă impactul asupra pescuitului și ecosistemului marin, au fost semnalate și cazuri în care oameni au ajuns la spital după ce au fost mușcați de acest pește.
Unul dintre cele mai recente incidente a avut loc lângă Atena, unde o femeie în vârstă a fost rănită la picior în timp ce înota și a avut nevoie de îngrijiri medicale și suturi. Potrivit presei elene, acesta nu a fost un caz izolat, fiind raportate și alte incidente similare.
Specialiștii susțin însă că deși au fost raportate cazuri de persoane mușcate de acest pește în apele Greciei, astfel de incidente sunt rare. În plus, ele apar mai degrabă atunci când oamenii încearcă să atingă, să hrănească ori să captureze exemplarele. Specialiștii recomandă să nu fie deranjat și să fie privit de la distanță, la fel ca orice alt animal sălbatic.
Recomandări date de Crucea Roșie Elenă
În urma acestor situații, Crucea Roșie Elenă a emis recomandări oficiale de prim ajutor în cazul unor eventuale incidente, subliniind că, deși mușcătura nu transmite toxina specifică speciei, forța maxilarului poate provoca răni și poate necesita în unele cazuri intervenție medicală imediată.
Crucea Roșie a anunțat că orice persoană mușcată trebuie să spele imediat rana bine cu apă curentă curată și săpun, să aplice o presiune fermă cu o cârpă curată sau un tifon pentru a opri sângerarea și să mențină membrul rănit ridicat dacă sângerarea este severă, arată ekathimerini.com.
Hărțile făcute de greci cu răspândirea peștelui-iepure
Autoritățile elene monitorizează atent răspândirea speciei și a fost făcute publice hărți cu gradul de populare din ultimii ani, în Grecia.
Ce este peștele - iepure cu obrajii argintii - Lagocephalus sceleratus și de ce este periculos
Specia denumită popular peștele-iepure cu obraji argintii (Lagocephalus sceleratus) se numără printre cele mai invazive specii marine din bazinul Mediteranei și una dintre cele mai toxice specii de pești cunoscute. Face parte din familia Tetraodontidae, aceeași familie din care provin celebrii pești fugu din Japonia, însă spre deosebire de speciile controlate alimentar, această specie este considerată un risc major pentru sănătatea publică, biodiversitate și pescuit.
Este originar din Oceanul Indian și Pacificul tropical, dar a pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez, într-un fenomen biologic numit migrație lessepsiană. Expansiunea lui a fost extrem de rapidă, extinzându-se din estul Mediteranei către vest și chiar spre nordul Adriaticii. Cercetări recente confirmă extinderea continuă a arealului său, inclusiv în Croația, ceea ce demonstrează adaptabilitatea ridicată la noile ecosisteme.
Specia are o fecunditate foarte ridicată, ceea ce explică modul în care s-a înmulțit populația. Femelele pot produce sute de mii de ovule per sezon. Perioada de reproducere în Mediterană este primăvara târziu–vara, cu vârf în iunie-iulie.
A fost observat încă din 2003 în Mediterană
Lagocephalus sceleratus a fost înregistrat pentru prima dată în Marea Mediterană în 2003, în largul coastei Turciei.
Grecia a înregistrat primele sale observări în 2005, în largul insulelor Rodos și Cretei. De atunci, specia s-a extins rapid. Aparține familiei Tetraodontidae, un grup al cărui nume se referă la cei patru dinți puternici, câte doi în fiecare maxilar, care conferă acestor pești mușcătura lor puternică.
De ce se numește pește-iepure
Și numele popular de pește iepure provine tot de la cei patru dinți puternici, uniți într-o structură asemănătoare unui cioc, care poate duce cu gândul la incisivii unui iepure. Cu ajutorul acestora poate sparge cochilii, tăia plase de pescuit și provoca răni serioase dacă este manipulat necorespunzător.
Acest pește are corp alungit, piele lipsită de solzi, colorit gri-maroniu dorsal și alb ventral, cu reflexe argintii laterale. Poate depăși 1 metru lungime și poate cântări peste 7 kg. Ca și alți pești balon, are capacitatea de a se umfla atunci când este amenințat, înghițind apă sau aer, ceea ce îl face dificil de înghițit de către prădători.
Este un pește extrem de toxic
Pericolul major al speciei vine din prezența tetrodotoxinei, una dintre cele mai puternice neurotoxine naturale cunoscute. Interesant este că peștele nu produce singur toxina, aceasta provine din bacterii marine simbiotice, apoi se acumulează în țesuturi.
Această toxină este termostabilă, ceea ce înseamnă că nu este distrusă prin fierbere, prăjire sau congelare. Tetrodotoxina blochează canalele de sodiu din membranele celulare, oprind transmiterea impulsurilor nervoase și provocând paralizie progresivă.
Organele cu cea mai mare concentrație toxică sunt ficatul, ovarele, gonadele și pielea, însă toxina poate exista și în musculatură. Studiile au demonstrat că multe exemplare din Mediterană au niveluri toxice suficient de mari pentru a provoca moartea umană.
Intoxicația cu tetrodotoxină este o urgență medicală severă. Simptomele apar rapid, de obicei între 10 minute și 3 ore după ingestie, și includ:
- amorțeli la nivelul buzelor și limbii;
- greață și vărsături;
- amețeli;
- dificultăți de vorbire;
- slăbiciune musculară;
- paralizie respiratorie;
- stop cardiac în cazurile grave, arată National Library of Medicine.
Nu există antidot specific. Tratamentul este exclusiv suportiv, cu ventilație mecanică și monitorizare intensivă până la eliminarea toxinei din organism. Literatura medicală documentează numeroase cazuri grave și decese în țări precum Turcia, Egipt, Israel și Grecia. O analiză recentă a identificat cel puțin 93 de cazuri de intoxicație și 12 decese asociate consumului acestei specii în Mediterană, arată researchgate.net.
Autoritățile din mai multe state mediteraneene (Grecia, Cipru, Turcia) au emis avertismente oficiale pentru pescari și consumatori:
- să nu consume niciodată acest pește;
- să nu îl comercializeze;
- să raporteze capturile;
- să folosească mănuși la manipulare, deoarece mușcăturile pot produce leziuni severe.
În Uniunea Europeană, comercializarea peștilor din familia Tetraodontidae pentru consum este interzisă tocmai din cauza toxicității extreme.
O specie considerată invazivă și agresivă
Din perspectivă ecologică, specia este extrem de agresivă. Se hrănește cu moluște, crustacee, cefalopode și pești, reducând populațiile native și perturbând lanțurile trofice.
În plus, peștele are comportament oportunist, el atacă peștii prinși deja în plase și degradează echipamentele de pescuit.
Absența prădătorilor naturali în Mediterană îi permite o expansiune accelerată. Studiile o clasifică printre cele mai periculoase specii invazive marine din regiune.
Impactul economic este, de asemenea, major. Cu ajutorul dinților extrem de puternici, rupe plasele de pescuit, deteriorează cârligele și consumă capturile comerciale înainte de recuperarea lor. Cercetări făcute în Grecia arată pierderi de mii de euro anual per ambarcațiune în anumite regiuni puternic afectate.
Autoritățile atrag atenția că nu este doar un pește exotic, ci un pește cu potențial letal pentru om și cu efecte serioase asupra ecosistemelor marine. Din acest motiv, este intens monitorizat de institute marine, autorități veterinare și agenții de siguranță alimentară din întreaga regiune mediteraneană.
Sursă foto - Shutterstock.com
