Ce este prepoziția, cum se clasifică și ce sunt locuțiunile prepoziționale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prepoziția este partea de vorbire neflexibilă care leagă un atribut sau complement de partea de vorbire determinată. Citește cum se clasifică prepozițiile și ce este locuțiunea prepozițională.
Prepoziția este una dintre cele mai importante părți de vorbire neflexibile în limba română. Are funcția de a lega, într-un raport sintactic de subordonare, o parte de propoziție de altă parte, a doua fiind un complement, un atribut, un nume predicativ sau un element predicativ suplimentar.
Clasificarea prepozițiilor
Din punct de vedere semantic, prepoziția nu exprimă noțiuni, ci raporturi între cuvinte. Are rol ajutător și nu are un înțeles de sine stătător, motiv pentru care nu are funcție sintactică.
Citește ce este substantivul și cum se clasifică.
După formă, prepozițiile se împart în:
- Prepoziții simple - a, de, la, cu, peste, sub, lângă, prin, către, contra, etc.
- Prepoziții compuse - de la, pe la, până la, de peste, de către, fără de, de lângă, dinspre, înspre, etc.
După regimul cauzal, prepozițiile sunt:
- Prepoziții cu acuzativul - în, spre, către, ca, cu, din, pentru, de sub, etc.
- Prepoziții cu genitivul - contra, înaintea, deasupra, asupra, împotriva, etc.
- Prepoziții cu dativul - datorită, mulțumită, contrar, conform, potrivit, aidoma, grație, etc.
Unele prepoziții sunt provenite din adverbe folosite cu formă articulată sau nearticulată. De regulă, adverbele terminate în vocale, cu excepția lui "u", primesc terminația sau articolul postpus singular feminin. Exemplu: înainte - înaintea, înapoi - înapoia, împrejur - împrejurul.
Vezi ce este verbul și la ce întrebări răspunde.
Ortografia prepozițiilor
Prepoziția cu pierde uneori vocala "-u", atunci când se află înaintea articolului nehotărât sau a numeralului un. Exemplu: c-un și nu cu-n.
Prepoziția "după" se pronunță și se scrie corect cu "-ă", nu cu "-e", iar prepozițiile "de" și "pe" se pronunță și se scriu corect cu "-e", nu cu "-ă".
Știi cum se folosește interjecția?
Prepozițiile dintru, printru, întru, pierd vocala "-u" atunci când se află înaintea articolului nehotărât "un", "o", înaintea pronumelor și adjectivelor demonstrative ori a altor cuvinte care încep cu vocala "a-", "î-". Exemplu: într-un, într-o, dintr-o, printr-o, printr-un, într-adevăr.
Prepozițiile printre, dintre și între se scriu într-un singur cuvânt.
Vezi cum se clasifică adjectivul.
Locuțiuni prepoziționale
Locuțiunile prepoziționale sunt grupuri de două sau mai multe cuvinte care împreună formează rolul de prepoziții și pot fi formate din:
- Un substantiv articulat ori nearticulat. Exemplu: în fața, spatele, în urma, din pricina, față de, etc.
- Un adverb articulat sau nearticulat. Exemplu: afară de, pe dinaintea, în afară, etc.
Locuțiunile prepoziționale în alcătuirea cărora intră un substantiv ori un adverb articulat se construiesc cu genitivul sau cu pronumele posesive. Exemplu: în fața casei, în urma lui, din pricina voastră, etc.
Descoperă cum se clasifică adverbul.
Locuțiunile prepoziționale pot fi:
- De loc: de-a lungul, din afara, în/din afara, în/din spatele, în stânga, în mijlocul, în jurul, etc.
- De timp: în cursul, în/pe timpul, la începutul, înainte de, odată cu, etc.
- De mod: asemănător cu, contrar cu, în conformitate cu, în funcţie/depinzând de, la fel cu, potrivit cu, altfel decât, etc.
- De cauză: din pricina, din cauza, întrucât, etc.
- De scop: în vederea, cu scopul, etc.
- Condiționale: în cazul, în caz de, etc.
- Concesive: în pofida, în ciuda, chiar dacă, etc.
- Sociative: împreună cu, cu tot cu, etc.
- Instrumentale: cu ajutorul, prin intermediul, etc.
- De relație: referitor la, cât despre, relativ la, în ceea ce privește, etc.
- Opoziționale: în locul, în loc de, etc.
- Cumulative: în afară de pe lângă, etc.
Prepozițiile nu îndeplinesc funcții sintactice în mod independent. Cu toate acestea, împreună cu partea de vorbire pe care o introduc în cazul unei prepoziții, acestea se comportă ca o parte de propoziție. Cel mai des, prepozițiile introduc un atribut sau un complement.
