Cuprins:
Visele: ce sunt visele și cum apar
Deseori bizare și încărcate de simbolism, visele sunt definite științific drept procese mentale spontane ce apar în timpul somnului, manifestându-se prin secvențe vizuale, senzoriale și afective, adesea lipsite de coerență logică sau conexiune cu realitatea imediată. Aceste experiențe onirice reflectă o activitate cerebrală intensă, care se declanșează mai ales în faza REM a somnului (Rapid Eye Movement – caracterizată prin mișcări rapide ale ochilor), perioadă în care cortexul funcționează aproape ca în starea de veghe, însă cu o capacitate scăzută de memorare și raționament.
Potrivit Medical News Today, din punct de vedere psihologic, visele pot dezvălui tensiuni interioare, dorințe nespuse sau frici adânc înrădăcinate. De asemenea, oamenii de știință sunt de părere că visele nu sunt simple produse ale minții, ci interpretări simbolice ale unor nevoi fundamentale ale ființei umane, care se referă la siguranță, control sau teamă de eșec. Din perspectivă neurologică, visarea este explicată ca urmare a activării spontane a unor regiuni ale creierului în timpul somnului, în special ale sistemului limbic (responsabil cu procesarea emoțiilor), în paralel cu reducerea activității raționale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a17561bdb52e685712bcc4e760afaedf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/shutterstock2278975505.jpg)
Psihologii consideră că visele surprind teme recurente din viața omului, precum frica de a pierde controlul sau stările de anxietate. Prin urmare, acestea pot fi înțelese atât ca fenomene biologice, cât și ca forme prin care subconștientul se exprimă.
Cât timp petrecem visând de-a lungul vieții
Chiar dacă adesea visele se uită imediat după trezire, ele reprezintă o parte constantă a somnului. Conform cercetărilor, un adult visează în medie aproximativ două ore pe noapte, în mai multe episoade, care sunt repartizate în diverse cicluri de somn. Dacă am aduna aceste perioade, am ajunge la rezultatul că o persoană obișnuită visează în total aproape șase ani pe parcursul vieții sale. Trebuie spus că episoadele de somn REM, care sunt cele mai favorabile apariției viselor, revin la intervale regulate de 90 până la 120 de minute, devenind mai lungi și mai intense pe măsură ce se apropie dimineața.
În general, un vis durează între cinci și douăzeci de minute, însă percepția noastră temporală distorsionată în somn poate face ca acestea să pară mult mai lungi. Potrivit Cleveland Clinic, chiar dacă știința a avansat considerabil, originile exacte ale viselor rămân parțial necunoscute. Cu toate acestea, se știe că mai multe zone ale creierului colaborează în procesul de visare, ceea ce transformă fiecare vis într-un fenomen psihic de mare complexitate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1d10507cf469a7542e65b70ef7cdefa0.jpg)
De ce visăm? Ce rol au visele
Civilizațiile antice considerau că visele sunt o cale de comunicare cu divinitățile sau cu spiritele strămoșilor, care puteau transmite prin ele mesaje, sfaturi sau avertismente. În alte tradiții, visele erau văzute ca forme de prevestire, oferind indicii sau imagini profetice despre evenimente ce urmau să se întâmple în viitor. Cercetătorii, însă, spun că visarea are un rol important în procesarea emoțiilor, ajutând creierul să reevalueze evenimente recente, să gestioneze stresul sau să se confrunte cu traume.
Există și alte teorii, orientate spre utilitatea adaptativă, care privesc visul ca pe o simulare a realității în care mintea exersează reacții și scenarii posibile. Privite prin „ochii” psihanalizei, visele sunt interpretate ca reprezentări simbolice ale dorințelor ascunse sau ale unor conflicte interioare nerezolvate. Celebrul psihanalist Sigmund Freud a introdus noțiunile de „conținut latent” (mesajul ascuns al visului) și „conținut manifest” (ceea ce ne amintim din vis), sugerând că acestea pot oferi acces la lumea subconștientului.
Organizații precum Sleep Foundation afirmă că secvențele onirice pot contribui la echilibrul emoțional, la întărirea memoriei și la reorganizarea informației cognitive. Din această perspectivă, visarea funcționează ca un mecanism prin care creierul elimină informațiile irelevante și păstrează ceea ce este util. În același timp, natura viselor este influențată considerabil de factori precum stresul, alimentația, oboseala sau expunerea la informație înainte de culcare. De asemenea, unii cercetători văd visarea ca pe un antrenament cognitiv adaptativ care pregătește creierul să facă față mai eficient provocărilor din viața reală.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3743d72aad5ce83aa412feaa8254fe77.webp)
Cum pot fi interpretate visele
Felul în care sunt analizate visele depinde mult de abordarea teoretică, fie ea neurobiologică, psihanalitică sau cognitivă. Unii cercetători caută explicații în activitatea cerebrală, identificând modele neuronale specifice, în timp ce alții explorează înțelesul simbolic al secvențelor onirice. În ceea ce privește sensul acestora, opiniile sunt împărțite. Astfel, unii experți le privesc ca pe niște reflectări ale trăirilor și conflictelor interioare, în timp ce alții le consideră produse aleatorii ale creierului aflat într-o stare de relaxare.
Freud, spre exemplu, interpreta visele drept codificări ale dorințelor inconștiente, iar analiza lor presupune luarea în considerare a fiecărui detaliu, oricât de mic și neînsemnat ar fi, precum și a contextului personal și emoțional al celui care visează. Totodată, visele pot constitui veritabile punți între conștient și inconștient, oferind indicii importante despre starea psihică profundă a individului, relatează Verywellmind.com. Fie că sunt privite ca mesaje simbolice sau ca rezultate ale activității cerebrale automate, visele continuă să fie una dintre cele mai intime și enigmatice expresii ale funcționării mentale în timpul nopții.
Ce semnificație au visele despre tăcere
A visa despre tăcere pătrunde într-un teritoriu psihologic profund, simbolizând adesea mult mai mult decât simpla absență a sunetului. Din punct de vedere simbolic, tăcerea poate reprezenta introspecția, liniștea interioară și claritatea mentală, oferind un spațiu de reflecție ferit de agitația exterioară. Cu toate acestea, aceste vise pot sugera și reprimare, adevăruri nespuse, blocaje de comunicare, izolare sau chiar teamă și gol interior.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/shutterstock1216590028.jpg)
Perspectiva asupra tăcerii diferă în funcție de cultură. Astfel, în unele tradiții, tăcerea este considerată de aur, fiind asociată cu înțelepciunea și cu respectul, în timp ce, în altele, ea poate fi percepută ca stânjenitoare sau ca pe semn al dezaprobării. Din punct de vedere psihologic, tăcerea în vise poate atinge concepte jungiene precum „umbra”, acele părți ale sinelui pe care le ascundem sau pe care nu le exprimăm, aflăm de pe Aidreamscope.com.
De asemenea, poate fi legată de ideile freudiene despre gânduri sau dorințe reprimate, care rămân „tăcute” în inconștient. Interpretarea tăcerii necesită o analiză atentă a contextului visului și a reacțiilor emoționale ale persoanei care are un astfel de vis. A fost o tăcere liniștitoare sau apăsătoare? A fost aleasă sau impusă? Explorarea acestor nuanțe, așa cum subliniază cercetători ai viselor precum Clara Hill, este esențială pentru a înțelege semnificația unei astfel de secvență onirică.
Ce înseamnă când visezi tăcere, că ești mut sau că nu poți să te exprimi
Conform cercetărilor moderne, visul despre tăcere, în care ești mut sau în care nu te poți exprima este un simbol universal al puterii personale diminuate, al incapacității de a influența lumea din jur și al conflictului dintre interior și exterior. Când visezi că nu poți vorbi, subconștientul îți atrage atenția că ceva din tine cere să fie auzit, iar „vocea” tăcerii are mereu un mesaj puternic, fie că este vorba de o emoție, de o opinie, de o rană ori de o dorință. Iată câteva scenarii de vise despre tăcere și semnificația fiecăruia:
Visezi că ești tăcut
Acest vis poate simboliza sentimentul că îți reprimi gândurile sau emoțiile, faptul că alegi să nu vorbești. De asemenea, poate reflecta decizia de a păstra pentru tine anumite idei sau sentimente, poate de teamă, anxietate sau din dorința de a evita un conflict. Acest lucru poate însemna că deții informații importante sau că preferi o atitudine pașnică ori pasivă într-un context de confruntare. În sens negativ, un astfel de vis poate semnifica ignorare sau incapacitate de a te exprima în mod eficient ori anxietate în legătură cu așteptarea, dar și frustrare sau resentimente pentru că nu-ți poți exprima deschis opiniile.
Visezi că încerci să vorbești, dar nu poți
Acest vis reflectă adesea un sentiment de neputință, de teamă ori de frică, o frustrare interioară că vocea ta nu se face auzită sau respectată în viața de zi cu zi. Poate semnifica, de asemenea, anumite anxietăți legate de exprimarea unei păreri sau de luarea unei decizii importante, potrivit Dream Bible.
Visezi un mediu pașnic și tăcut
Dacă visezi o pădure liniștită, o plajă goală sau o cameră liniștită asta înseamnă de obicei nevoia de introspecție, de odihnă, de claritate mentală sau de o retragere din stimulii copleșitori ai vieții de zi cu zi, reflectând o dorință de pace interioară și conexiune cu sine, potrivit Aidreamscope.
Visezi că ești într-un grup în care toți tac
Un astfel de vis poate să evoce anumite sentimente de anxietate socială, alienare sau tensiune nerostită. Acest scenariu ar putea indica întreruperi de comunicare, teama de judecată sau greutatea lucrurilor lăsate nerostite în unele relații sau în cercuri sociale.
Visezi că alții vorbesc, iar tu ești singurul care nu poate
Dacă visezi că faci parte dintr-un grup în care toți ceilalți vorbesc, iar tu ești singurul care nu se poate exprima, acest lucru poate evidenția sentimentul de excludere socială, de inferioritate sau de lipsă de integrare într-un grup. În plus, poate reflecta dorința de apartenență, de anxietate legată de judecata celorlalți.
Viseză că brusc se așterne tăcerea
A visa că se așterne brusc tăcerea, după ce inițial era zgomot, poate reflecta sentimente legate de o schimbare semnificativă în viața ta, întreruperea bruscă a unei comunicări sau oprirea neașteptată a unei activități care era în desfășurare. De asemenea, poate semnifica goliciunea relațiilor sau sfârșitul brusc al unor momente plăcute, un eșec sau o pierdere neașteptată, precum și liniște sau calm neașteptat după o perioadă de haos, conflict sau agitație.
Viseză că întâlnești o persoană tăcută
Să visezi că te întâlnești cu o persoană care este tăcută atunci când te aștepți să vorbească poate să simbolizeze mister, informații secrete sau o anumită dificultate de a înțelege intențiile ori sentimentele acelei persoane în viața reală.
Visezi că ești mut din naștere sau îți pierzi vocea
Acest vis poate reflecta o identitate reprimată sau o experiență traumatică nespusă. Este frecvent la persoanele care simt că nu sunt acceptate așa cum sunt sau care au fost criticate în mod repetat.
Visezi că încerci să strigi după ajutor, dar nu poți
Aceasta este una dintre cele mai comune forme de vis legate de incapacitatea de exprimare și indică o stare de vulnerabilitate extremă sau de teamă că ești abandonat sau ignorant în realitate. În plus, poate reflecta sentimentul că nu ai sprijin sau că ești neputincios într-o anumită situație.
Vezi şi ce înseamnă când visezi că simţi ură faţă de o persoană!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5037798a68d9c87004648d2e45b7e1c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ec619b7effb70ca7728c0dd91344db17.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_41899ccee95ceec37ec5184b2a94f9f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2bfe52063f17379bcdc742dfbcacc18c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0a761f1e60c41b52967d3d0212739f80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_90d890dfdd40eb48db4a76462651ce95.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6f412cc0e261b245350b64ef3978fd82.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_513b307c1f2451ce82dd970e2d83387c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d405d1ceba07123b395653cf6d0d016b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_901ed139de9893336a1f50311023694b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d2b71152b51ea46aa735217d28841a5b.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_8c688642b120dfed3a4e06a2005f6198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_e70dcd5f3717b35bc290066cf7e5e726.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_aa2aec30fc1061c9f5d62a6c1d1659db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_4b58b2ade062168649b669a84b779f82.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_c8ec512b0623550765e8269faa4e47ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_84c5fec8c9db6cc3598f49f2ec63eb80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_459241b55b06c0aea699beabb5e8102e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_1309ad836f2511cdbfad2c8078752fcf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_500b66dc01107d68915ca3c6d59b1a11.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_fc0cd14b920a23e9798d441c264fa847.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_78d7be5af4994920dc05209c0530a213.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_86c570869973ed7a88fdcc6b9ca85b75.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_d2f87f880fad1f109e5608fc548e8e6e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_39e32c41a3d6e31690385ac2c32284b3.png)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.